Menu

DORINA FRENŢ, CONTABILA CARE A DESCOPERIT ÎN AŢĂ ŞI AC O SURSĂ DE VENIT CONSTANTĂ ÎN VIAŢĂ

Dorina Frenţ este una dintre puţinele femei din municipiul Reghin care încă mai crează acasă costume populare tradiţionale femeieşti, aşa cum făceau şi purtau bunii şi străbunii noştri. Datorită pasiunii sale, meşterul popular Dorina Frenţ, poate fi considerat un simbol, ce merită preţuit pentru că reuşeşte să facă cinste Reghinului. Meşterul popular lucrează de ,,mână” diverse obiecte vestimentare, ca pe vremea bunicilor, cu acul crează ii de costum popular, păstrând modul tradiţional de a lucra ţesături şi cusături. A crescut în spiritul acesta lângă bunicii și părinții săi, iar acum duce mai departe tradițiile, exact aşa cum a învăţat în urmă cu peste 60 de ani, de la mama ei. Coase cu multă migală şi harul cu care aceasta împodobeşte veşmintele în stilul elementelor tradiţionale a făcut-o cunoscută în tot judeţul şi tot mai mulţi oameni din zonă au început să o solicite. Aşa a ajuns să confecţioneze ii populare, comandate de mai multe personalităţi din administraţia judeţului precum primarii: Maria Precup, Lucreţia Cădar şi subprefecta Gabi Koos. Ba mai mult o serie din produsele create de mâna meşterului popular şi a frumuseţii designului tradiţional, autentic, au ajuns să fie cunoscute şi în străinătate. “Am vândut ii şi prosoape populare create de mine în America, în Canada, Germania, Franţa, Elveţia, Italia, Olanda şi Norvegia, în vară urmează şi în Danemarca să trimit cîteva produse, marca Dorina Frenţ... iar dacă aş mai da şi în Australia şi în Japonia aş putea spune că am produse în toată lumea” explică reghineanca. Din tricotaje şi-a plătit ratele apartamentului după ce a rămas văduvă Pasiunea pentru arta populară şi lucrul de mână a avut-o de mică. ,,Toată viaţa am fost un copil foarte energic şi trebuia să am o preocupare. Iar dacă aveam o preocupare eram liniştită, aşa că mama de la 4 ani şi jumătate m-a pus pe andrele şi m-a învăţat să tricotez. Privind în urmă pot să spun că am trăit din lucrul de mână. În 1977 m-am mutat cu primul meu soţ într-un apartament pe care l-am achiziţionat în rate, iar la trei ani bărbatul mi-a decedat cînd aveam 40 de ani. Am ajuns să fiu nevoită să plătesc singură rata la CAR, rata la apartament şi rata la mobila fetei mele, care se căsătorise şi pot spune că am ajuns să trăiesc din tricotaje şi mileuri pantlas, pentru că salariul meu nu acoperea aceste costuri”, mărturiseşte reghineanca. Obligată de împrejurări, pe lângă meseria de contabil, din necesitatea de întreţinere, Dorina a ajuns să stăpânească arta tricotajului cu sacrificii foarte mari şi multă trudă. Însă nu şi-a plâns niciodată de milă, a privit viaţa ca pe o provocare şi a continuat să creeze goblenuri şi tot felul de cusături. A croşetat de-a lungul anilor: ciorapi, fulare, mănuşi şi veste de lână, iar în urmă cu zece ani a început să se perfecţioneze în broderie spartă, feţe de masă în chilim şi dantele. Astăzi ajungând la performanţa de a reproduce un model care îi place, doar privindu-l la televizor fără a se mai documenta din cărţi de specialitate. A cusut feţe de mese pentru altar în 16 biserici Cu un ac şi o aţă Dorina a brodat 16 feţe de masă pentru altar, care au ajuns în tot atâtea lăcaşe de cult din Reghin, Tîrgu-Mureş, Cluj-Napoca, Mediaş, Gorneşti, Ruşii-Munţi, Morăreni, Filea, Deleni, Gurghiu, Băiţa, Şieuţ şi Lunca Bradului. O astfel de faţă de masă are dimensiunile de 2,5 x 2,5 m, iar munca e foarte migăloasă şi necesită foarte multă precizie şi răbdare. În ciuda celor peste 73 de ani de viaţă, tanti Dorina nu s-a lăsat de tradiţie şi coase cu mâna zi de zi un model nou. Meşterul popular afirmă cu tărie că tot ceea ce face este rodul unei pasiuni şi a unei plăceri nemăsurate. Totodată recunoaşte că a început să primească o sumedenie de comenzi pentru iile populare de când a început să ia o amploare tot mai mare ,, Balul Însuraţilor” organizat de familia Gliga în municipiu, ajungând în circa 2 ani să creeze manual, la comandă, peste 40 de ii populare din borangic sau in topit, lucrate cu migală pe patru fire. „Chiar dacă îmi poate lua trei-patru săptămîni să cos o ie este, de fiecare dată, o adevărată bucurie să lucrez la aşa ceva. Aşa s-a întâmplat în toţi cei peste 60 de ani de când am învăţat aceste meşteşuguri. La 37 de ani a devenit bunică şi la 40 a rămas văduvă Dorina s-a căsătorit cu Demian Mihăilă în 1957 şi a locuit timp de cinci ani şi jumătate la Morăreni, unde a lucrat ca şi contabil şef în cadrul CAP. În 1963 s-a mutat la Gălăuţaş, unde a locuit un an şi trei luni, până când a primit repartiţie şi apartament în Topliţa, datorită soţului care lucra în cadrul CFR. Din 1968 a locuit timp de doi ani la Sîngeorgiul de Mureş şi apoi s-a mutat în Tîrgu-Mureş. Din 1 septembrie 1969, Dorina a muncit în cadrul Ocolului Silvic Tîrgu-Mureş, timp de 30 de ani pe funcţiile de casier, contabil principal şi contabil şef, până la pensionare în 1992. „Nu mi-a fost ruşine niciodată să muncesc, am muncit şi pe câmp, dar din totdeauna mi-a plăcut să-mi dedic timpul şi cusutului. Aşa sunt eu. Îmi pare rău că tinerii din ziua de azi nu mai prea apreciază portul popular şi nu prea mai vrea nimeni să înveţe să coase costume populare, ori să confecţioneze obiecte de artizanat. Pe vremuri, când eram tânără, nu exista să văd la cineva în sat vreun model de cusături, broderie sau vreo combinaţie de motive şi la ajungerea acasă, să nu încerc să reproduc cele văzute. Era plăcerea şi mândria mea” îşi aminteşte cu nostalgie meşterul popular. Profil: Născut: s-a născut în Ruşii Munţi la 18 februarie 1940 Studii: Liceul Economic Tîrgu-Mureş Stare Civilă: A fost căsătorită timp de 22 de ani şi 6 luni cu Demian Mihăilă din a căror căsnicie a rezultat o fiică Maria Delia Todoran administrator în cadrul Liceului Electromureş. A rămas văduvă şi e recăsătorită din anul 1990 cu Frenţi Ioan din Reghin. La 37 de ani a devenit bunică şi astăzi este străbunică cu trei strănepoţi şi mai are o ambiţie să danseze la nunta acestora. Nu îi plac: politica şi nedreptăţile. Îi place: în zilele de sărbătoare, nu cos şi atunci îmi găsesc ocupaţie, dezlegând integrame. Când nu desluşesc un cuvânt, îl las, dar dacă noaptea mi-l aduc aminte, mă trezesc din somn şi-l completez. Robert MATEI
back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
Antoniu Rusu o noua voce speciala
CONFISCARI DE MATERIAL PIROTEHNIC LA REGHIN
Moment Solemn in Jandarmeria Mureseana
BISERICA SASEASCA INTRE LEGENDA SI ADEVAR
CAMPANIA UMANITARA NORA CHIFOR
NUNTA LA CASTEL
Szocs Peter - lupta de 8 ani împotriva cancerului
PRIMAVARA ACEASTA ALERGAM PENTRU REGHIN
Reghin Iubirea Mea
ELENA TODERIC O PREOTEASA MODEL
Sorina Bloj o femeie din viitor care canta trecutul
LOREDANA COFARI: AM AJUNS ACOLO UNDE AM VISAT
DAREGHINTV CASTIGATOAREA SIMFEST 2013
MARIA GRAMA, UN GLAS CE ARE MENIREA DE A DUCE MAI DEPARTE CEEA CE SUNTEM
MARIUS PORTIK CEL CARE A RIDICAT STACHETA IN MEDIA LOCALA
Editorial - Radu Tuculescu
Vant puternic si viscol pana marti
MIHAELA POP - DE PE SCENA DIRECT PE PODIUMUL DE MODA
INVATATURA DA OMULUI DEMINITATE
Drepturile banesti pentru ajutorul de încalzire
Obiective... demarare...  rezultate... start
Suspect de braconaj piscicol - identificat
Arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale
ZILELE BIBLIOTECII
Campanie de prevenire a furturilor din autoturisme
Sandor Jozsef, reghineanul care a transformat terapiile cu sare intr-o afacere profitabila
Ispas Alexandru - 100 de ani sarbatoriti la Reghin
O "CERERE DE CASATORIE" REUSITA, IN CULISELE TEATRULUI REGHINEAN
IRUM ANGAJEAZA LUCRATOR COMERCIAL
Numele soluţiilor de securitate privată este LEX GUARD SECURITY!
LIVIU BOAR - CEL MAI LONGEVIV DIRECTOR DE ARHIVE DIN ROMANIA
Roadele toamnei scoase la iveala de Ziua Recoltei
Trei copii bolnavi de hemofilie din Reghin condamnati sa se chinuie
NOI GRADATII DE ZIUA POLITIEI LA REGHIN
MAGDA PUSKAS
Arestari in cazul furturilor din Breaza
LISTA ELEVILOR REGHINENI PREMIANTI LA OLIMPIADE SAU CONCURSURI SCOLARE
ASTAZI: RECITAL DE PIAN