Menu

Holera si ciuma neagra in istoria Reghinului

Registrul dijmelor papale din anii 1332-1337 menţionează circa 950 de parohii obligate la dijme bisericeşti, inclusiv Reghinul  şi localităţiile din jur ce aveau credincioşi catolici-unguri, saşi ori secui. În Transilvania acelor vremi, însă, au fost meţionate 1154 aşezări, la 1330 şi circa 2000 aşezări la 1350. Asta înseamnă că, în peste 1100 aşezări, numai din cele pomenite în documente, nu existau credincioşi catolici şi nici paroh, pentru că acestea erau locuite în întregime de o populaţie ortodoxă. 

În foarte multe aşezări locuite de populaţie catolică trăia şi o populaţie ortodoxă numeroasă, indicând uneori chiar caracterul etnic al satului: magyarfalu-sat unguresc, villa olachales-sat românesc. 

1347- Nici nu s-a pus bine pe picioare după ultima invazie tătaro-mongolă din 1285, când viaţa cotidiană, evoluţia şi dezvoltarea localităţii au fost iarăşi bulversate, pentru a câta oară în istoria multiseculară, de o nemaiîntâlnită vicisitudine-holera anilor 1347-1349: ,,ciuma neagră” sau „moartea neagră”, care a cauzat ,,mare spaimă şi groaznică moarte…” Cumplita boală cu ,,…dureri abdominale insuportabile, urmate de deshidratarea ţesuturilor şi tulburarea tuturor funcţiilor organismului…”, a secerat zeci de mii de oameni în toată Transilvania. Muribunzii se stingeau în chinuri danteşti; ,,…spuma albă ca orezul de la gura bolnavilor era semnul unui sfârşit inevitabil…”. Nemiloasa boală a fost descrisă deosebit de realist de martori oculari, care spuneau că holericul avea „ochii înfundaţi în orbite şi aproape atrofiaţi, înconjuraţi de un cerc livid şi pe jumătate acoperit de pleoapa superioară. Pupilele care s-au dilatat nu se vor mai contracta scofâlciţi, gura pe jumătate deschisă, buzele lipite de dinţi, limba e mare şi moale, puţin roşiatică acoperită cu un strat gălbui…”.  În numai doi ani, populaţia Transilvaniei a fost aproape înjumătăţită. ,,…Satele sunt părăsite, oraşele pustiite – cartiere sau oraşe întregi şi-au încetat activitatea, jumătate din gospodării s-au pustiit, deseori jefuite, schimbul de produse a încetat…”.

Urmările marii epidemii din punct de vedere demografic se pot intui şi din impresiile şi însemnările vremii, care apreciază că ,,…oraşele şi satele au rămas deşarte şi lipsite de locuitori…”: mortalitas magnatas maxima et orrenda- Izvoarele consemnează că mortalitas magna fuit in regno Ungarie, multe civitates  et ville deserte habitatibus vacante. Chiar aşa multe oraşe şi sate au rămas pustii şi habitatul liber de populaţie.

Reghinul a fost puternic afectat de acest flagel, urmat de o foamete cumplită care a provocat alte epidemii, mai ales că aceasta nu s-a stins complet. 

Ciuma, flagel mondial, a continuat să mocnească asemenea jăratecului de sub cenuşă, reizbucnind periodic, când într-un loc, când în altul, fără graniţe. 

Reghinul a fost cuprins de holeră aproape periodic, fiind consemnaţi anii ,,urîtei boli”: 1359-1361, 1369-1376, 1382-1384, 1391-1396, 1400-1430, 1452-1457, 1494-1497, 1494-1497, etc. chiar şi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 

Holera, ,,flagelul medieval”, a continuat să facă mii de victime, până la 1818. Semnale ale holerei au fost şi în 1849 în rândul trupelor ruseşti în „trecere” prin Reghin. Mult mai târziu, în 1873, şi în ultima dată în oraş bântuie ,,o mare epidemie de holeră”, urmată de victime. 

 Cele mai grele timpuri au fost la 1719, an de ciumă, precedat de o ,,cumplită secetă”, apoi în 1735 a fost ,,molima la animale”, ca, în 1737, să bântuie iarăşi ciuma, la fel ,,douăzeci de ani mai târziu.”.

Ciuma din 1737 a făcut în toată Transilvania 41. 722 victime. O altă epidemie de holeră a fost destul şi ea a provenit din ,,ciuma lui Caragea,,, din 1813, ce a trecut Carpaţii şi a atins şi Reghinul ceva mai târziu. 

A reconsemnat Robert MATEI din cartea „REGHIN-DESTIN ŞI ISTORIE” a autorului Ioan Costea, apărută în anul 2007 la Editura Petru Maior.  

 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

MELINDA MOLNAR IN SLUJBA PACIENTULUI
Prof. Ioana Crișan a 5 ani de la întoarcerea  către  strămoși
ELENA TODERIC O PREOTEASA MODEL
CONFISCARI DE MATERIAL PIROTEHNIC LA REGHIN
Fiti frumoase, doamnelor.
Ilie Frandas, protectorul cartilor vechi
SAMBATA LA ZILELE REGHINULUI
Tabara de Schi la Toplita
DORINA FRENŢ, CONTABILA CARE A DESCOPERIT ÎN AŢĂ ŞI AC O SURSĂ DE VENIT CONSTANTĂ ÎN VIAŢĂ
PRIMUL AVION SMURD DE ASTAZI OPERABIL
SAMBATA: BYRON LA TEATRUL NATIONAL
Opt din zece reghineni vor face asta de Revelion!
CAMPANIA DE AJUTORARE PENTRU NORA CHIFOR
ANDREEA MORARIU, MISS ARTE, VREA SA AJUNGA O INTERPRETA DE TALIE NATIONALA
IULIA IUONAŞ, UN COPIL CARE OFERĂ VIAŢĂ SPAŢIULUI PUBLIC
PROGRAMUL FARMACIILOR REGHINENE IN AUGUST
REPOPULAREA REGHINULUI
Preotul protopop Teodor Beldean despre “Nasterea Domnului”
164 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU
ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
Suspect de braconaj piscicol - identificat
Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume
Vant puternic si viscol pana marti
KLARA EMESE POLITISTUL UNIVERSAL
Aytai Ghita, solistul care a adus la Reghin moda cantatului la nunti
DUPA 25 DE ANI, AU REINCEPUT SERBARILE IERNII LA REGHIN
DAREGHINTV CASTIGATOAREA SIMFEST 2013
CAMPANIA UMANITARA NORA CHIFOR
MURESAN MARIA MISS TINERET VREA SA DEVINA CHIRURG CARDIOLOG
A fost odata…
O "CERERE DE CASATORIE" REUSITA, IN CULISELE TEATRULUI REGHINEAN
Sandor Jozsef, reghineanul care a transformat terapiile cu sare intr-o afacere profitabila
Fumatul interzis în Reghin încă din 1780.
ACCIDENT GRAV LA SUSENI
Parteneriat politie- cetateni
ANDREEA SUCIU: "SUNT CEEA CE MI-AM DORIT SA FIU"
1 DECEMBRIE SARBATORIT LA REGHIN
MARIUS PORTIK SI ALEXANDRA COTOI PREZINTA ZILELE REGHINULUI
ADI MOLNAR REVINE LA REGHIN