Menu

Holera si ciuma neagra in istoria Reghinului

Registrul dijmelor papale din anii 1332-1337 menţionează circa 950 de parohii obligate la dijme bisericeşti, inclusiv Reghinul  şi localităţiile din jur ce aveau credincioşi catolici-unguri, saşi ori secui. În Transilvania acelor vremi, însă, au fost meţionate 1154 aşezări, la 1330 şi circa 2000 aşezări la 1350. Asta înseamnă că, în peste 1100 aşezări, numai din cele pomenite în documente, nu existau credincioşi catolici şi nici paroh, pentru că acestea erau locuite în întregime de o populaţie ortodoxă. 

În foarte multe aşezări locuite de populaţie catolică trăia şi o populaţie ortodoxă numeroasă, indicând uneori chiar caracterul etnic al satului: magyarfalu-sat unguresc, villa olachales-sat românesc. 

1347- Nici nu s-a pus bine pe picioare după ultima invazie tătaro-mongolă din 1285, când viaţa cotidiană, evoluţia şi dezvoltarea localităţii au fost iarăşi bulversate, pentru a câta oară în istoria multiseculară, de o nemaiîntâlnită vicisitudine-holera anilor 1347-1349: ,,ciuma neagră” sau „moartea neagră”, care a cauzat ,,mare spaimă şi groaznică moarte…” Cumplita boală cu ,,…dureri abdominale insuportabile, urmate de deshidratarea ţesuturilor şi tulburarea tuturor funcţiilor organismului…”, a secerat zeci de mii de oameni în toată Transilvania. Muribunzii se stingeau în chinuri danteşti; ,,…spuma albă ca orezul de la gura bolnavilor era semnul unui sfârşit inevitabil…”. Nemiloasa boală a fost descrisă deosebit de realist de martori oculari, care spuneau că holericul avea „ochii înfundaţi în orbite şi aproape atrofiaţi, înconjuraţi de un cerc livid şi pe jumătate acoperit de pleoapa superioară. Pupilele care s-au dilatat nu se vor mai contracta scofâlciţi, gura pe jumătate deschisă, buzele lipite de dinţi, limba e mare şi moale, puţin roşiatică acoperită cu un strat gălbui…”.  În numai doi ani, populaţia Transilvaniei a fost aproape înjumătăţită. ,,…Satele sunt părăsite, oraşele pustiite – cartiere sau oraşe întregi şi-au încetat activitatea, jumătate din gospodării s-au pustiit, deseori jefuite, schimbul de produse a încetat…”.

Urmările marii epidemii din punct de vedere demografic se pot intui şi din impresiile şi însemnările vremii, care apreciază că ,,…oraşele şi satele au rămas deşarte şi lipsite de locuitori…”: mortalitas magnatas maxima et orrenda- Izvoarele consemnează că mortalitas magna fuit in regno Ungarie, multe civitates  et ville deserte habitatibus vacante. Chiar aşa multe oraşe şi sate au rămas pustii şi habitatul liber de populaţie.

Reghinul a fost puternic afectat de acest flagel, urmat de o foamete cumplită care a provocat alte epidemii, mai ales că aceasta nu s-a stins complet. 

Ciuma, flagel mondial, a continuat să mocnească asemenea jăratecului de sub cenuşă, reizbucnind periodic, când într-un loc, când în altul, fără graniţe. 

Reghinul a fost cuprins de holeră aproape periodic, fiind consemnaţi anii ,,urîtei boli”: 1359-1361, 1369-1376, 1382-1384, 1391-1396, 1400-1430, 1452-1457, 1494-1497, 1494-1497, etc. chiar şi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 

Holera, ,,flagelul medieval”, a continuat să facă mii de victime, până la 1818. Semnale ale holerei au fost şi în 1849 în rândul trupelor ruseşti în „trecere” prin Reghin. Mult mai târziu, în 1873, şi în ultima dată în oraş bântuie ,,o mare epidemie de holeră”, urmată de victime. 

 Cele mai grele timpuri au fost la 1719, an de ciumă, precedat de o ,,cumplită secetă”, apoi în 1735 a fost ,,molima la animale”, ca, în 1737, să bântuie iarăşi ciuma, la fel ,,douăzeci de ani mai târziu.”.

Ciuma din 1737 a făcut în toată Transilvania 41. 722 victime. O altă epidemie de holeră a fost destul şi ea a provenit din ,,ciuma lui Caragea,,, din 1813, ce a trecut Carpaţii şi a atins şi Reghinul ceva mai târziu. 

A reconsemnat Robert MATEI din cartea „REGHIN-DESTIN ŞI ISTORIE” a autorului Ioan Costea, apărută în anul 2007 la Editura Petru Maior.  

 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

 Multumim Radu Tuculescu pentru „ARS MARIS” a sasea oara
CAMPANIA DE AJUTORARE PENTRU NORA CHIFOR
MELINDA MOLNAR IN SLUJBA PACIENTULUI
FII SATULUI IN HABIC
CATALIN CIOBA PROMOTORUL TINERELOR SPERANTE DIN FOLCLOR
SECRETELE MEDIERII
Tinerete fara batranete la Reghin!
VASILE POP, O MARCA VERITABILA A CAMEREI DE COMERT SI INDUSTRIE MURES
Campanie de prevenire a furturilor din autoturisme
Ordine si Siguranta Publica, dezideratul Politiei Locale
Reuniune culturala
PASTORALA DE SFINTELE PASTI 2013
MARIA PRECUP - MESAJUL DE ZIUA INTERNATIONALA A FEMEI
ELENA TODERIC O PREOTEASA MODEL
Ilie Frandas, protectorul cartilor vechi
163 DE ANI DE EXISTENTA A JANDARMERIEI ROMANE
Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume
IULIA IUONAŞ, UN COPIL CARE OFERĂ VIAŢĂ SPAŢIULUI PUBLIC
Reghin Iubirea Mea
Arestari in cazul furturilor din Breaza
ORBAN CSABA VREA SA DEVINA COBAI PENTRU EXPERIENTE MEDICALE
Urmarit international, localizat si identificat
MARIA GRAMA, UN GLAS CE ARE MENIREA DE A DUCE MAI DEPARTE CEEA CE SUNTEM
ULTIMA ZI DIN FESTIVALUL VAII MURESULUI
164 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU
PRIMUL STRAND DE LUX LA REGHIN
RAPORTUL ITM MURES
Vizitele la spital permise doar intre orele 15-20
ACCIDENT GRAV LA SUSENI
Prof. Ioana Crișan a 5 ani de la întoarcerea  către  strămoși
PROGRAMUL FARMACIILOR REGHINENE IN AUGUST
LIVIU BOAR - CEL MAI LONGEVIV DIRECTOR DE ARHIVE DIN ROMANIA
REPOPULAREA REGHINULUI
Antoniu Rusu o noua voce speciala
RODICA NEGRU DE LA CREDINTA LA INCREDERE
COD GALBEN DE CANICULA
PROGRAMUL DE DUMUNICA A ZILELOR REGHINULUI
Un Reghin infloritor
Opt din zece reghineni vor face asta de Revelion!
Roadele toamnei scoase la iveala de Ziua Recoltei