Menu

INVAZIA TATARILOR LA REGHIN

La 1241 se produce cumplita invazie tătaro-mongolă ce a zdrobit lumea europeană civilizată de la est până în Polonia, Ungaria şi părţile Dalmaţiei, cu mari ameninţări spre Germania şi Franţa. Era acel an cumplit, în care Transilvania nu a avut voievod. În Ungaria, în acele momente, era nefericitul rege Bela al IV-lea, iar în Polonia fărmiţată, cneaz al Sileziei invadate a fost Henric al II-lea cel Pios. În faţa acestui uriaş dezastru, în Transilvania existau deja 635 de aşezări-praedium sau villa –sate cu o medie de 25 de gospodării ceea ce înseamnă că ţara avea 550.000 de locuitori. În 1241 urmaşii lui Ghinghis-Han, cu o uriaşă armată mongolă, au ocupat la 1236 teritoriile bulgarilor de pe Volga Superioară, după care o perioadă au sălăşluit în Bazinul Inferior al Donului. De aici ,,după ce au mâncat tot” au pornit-o sprea Europa Centrală ca un tăvălug al destinului ce a nimicit totul în cale. Vestea invaziei necruţătoare a ajuns repede şi la Reghin. În mare grabă populaţia a dispărut din localitate prin pădurile şi Munţii Gurghiului. Pentru o vreme tătarii s-au aşezat în Reghin, o localitate pustiită şi pustie. De aici, mai marii tătarilor au trimis ordine scrise ,,invitaţii oficiale” pentru toţi locuitorii ca să se întoarcă la casele lor că nu li se va întâmpla nimic. Ironia sorții, sau o măsluire a istoriei a fost că toate aceste înscrisuri, toate „chemările acasă” purtau pecetea regelui Bela al IV-lea al Ungariei, fugărit prin Croaţia. Mulţi s-au încrezut în ,,pecetea regală” şi s-au întors în localitate, alţii nu au auzit de ,,invitaţie”, iar alţii pur şi simplu n-au crezut-o. După toate aceste promisiuni, la 15 aprilie 1241 se produce un raid tătăresc şi toţi care au rămas acasă ori s-au întors la vetre au fost prinşi şi în drum spre Lunca au fost măcelăriţi şi lăsaţi în ,,Crucea Sântului”, astăzi loc de aducere aminte. O legendă vorbeşte că populaţia a fost capturată de către tătari, chiar în momentul intrării în localitate, deşi invadatorii au fost întâmpinaţi de o ,,delegaţie” încărcată de daruri. În legătură cu această cumplită invazie tătaro-mongolă, redăm unele ştiri cuprinse în Carmen mizerabile - ,,Cântecul de jale” a lui Rogerius, cronicarul orădean care a fost cel mai bine informat asupra evenimentelor din Transilvania în calitate de martor ocular, dar şi de pătimitor. Mai întâi, tătarii sunt descrişi într-un mod foarte realist: ,,Înfăţişarea tătariilor e îngrozitoare, cu mădularele scurte şi trunchiurile mari, faţa lată, obrajii lipsiţi de de peri şi nările adânci, ochi mici şi îndepărtaţi unul de altul, dispreţuiesc hrana cu pâine, se nutresc din cărnuri atât proaspete cât şi putrede, iar drept băutură amestecă laptele încheghat cu sânge de cal. Nici cea mai repede apă nu poate să-i oprească, trecând-o înot călare pe caii lor. Se slujesc de corturi făcute din pânză sau piei...”. Se spunea despre tătari că ,,aceea ar fi neînvinşi, fiindcă nu ar mânca grâu şi nu ar bea vin...”. Rogerius descrie întâmplările din Transilvania, oamenii ascunşi prin păduri care s-au întors la casele lor în urma asigurării că nu li se va întâmpla nimic rău, apoi au fost masacraţi, ca cei din Reghin. Oamenii care au adunat recoltele pentru tătari, invadatorii care necinsteau fete şi soţii, dar şi colaboraţionişti care au ajuns şefi, adică balvi sau caneşi la tătari . Aceştia procurau pentru tătari cai, arme, animale, diferite daruri şi veşminte trebuincioase:constituerunt caneseos, id est, balivos, qui qui iustitiam facerent et eis equos, animalia, arma, exennia et vestimenta utilia procurarent. Aşadar Ungaria, dar mai ales Transilvania a suferit o năvălire din cele mai pustiitoare. Martorii oculari ai nenorocirilor întâmplate atunci, ni le descriu în chiar frumuseţi de stil, precum o face Rogerius în Carmen mizerabile sau Arhidiaconul Thomas în Historia pontificium Salonitarium. Întâlnim în scrierile lor lucruri îngrozitoare: ,,...Cădeau oamenii goniţi de tătari în dreapta şi în stânga, ca frunzele la vântul de iarnă, cadavrele nenorociţilor acopereau drumurile, curgea sângele în şiroaie groase, ca nişte râuri, care mânjeau pământul nefericitei patrii...”; Atât era de deasă aruncarea săgeţiilor, încât mai că acopereau cu umbra pe cei ce luptau şi săgeţile zburau prin văzduh ca lăcustele sau omidele, lipite unele de altele...”, „Era o privelişte îngrozitoare de a vedea în timpul nopţii o câtime atât de mare de cadavre omeneşti, care zăceau împrăştiate ca lemnele sau ca pietrele, dar această grozăvie deveni o scăpare pentru vremurile de mai târziu. Mai mulţi oameni neîndrăznind să fugă în timpul zilei se tăvăleau în sângele celor morţi şi ascunzându-se între cadavre, găseau astfel cei vii lângă cei morţi scăpare şi apărare...”. „Pe câmpii şi pe drumuri zăceau corpurile multor morţi, unele cu capetele tăiate, altele sfâşiate în bucăţi, multe dintre ele arse în casele sau bisericile unde căutaseră adăpost...” După aceste tragice evenimente, în Reghin au mai rămas vreo cinci familii norocoase ce au supravieţuit dezastrului. Hotarul iniţial al localităţii a fost reîmpărţit între aceste familii şi între noii veniţi. Capela SF. Susana şi capela lui Severianus împreună cu toate casele şi celălalte aşezăminte au fost distruse. A fost nevoie să se aducă alţi colonişti pentru repopularea Reghinului, a localităţilor din jur şi a aşezărilor pustiite din Transilvania. A început o nouă colonizare a zonelor pustiite de tătari. În Reghin au fost ,,reaşezaţi saşii-ţărani şi meseriaşi ce au ocupat mai ales partea de către Mureş”, pe malul drept, dar foarte aproape de străzile Subcetate şi Toamnei. Recolonizarea săsească, după 1241 s-a făcut pe pământul crăiesc – fundus regius în acelaş timp în părţile Reghinului şi ale Bistriţei. Repopularea Reghinului cu alte familii din alte părţi după 1241 o putem considera o nouă întemeiere a localităţii. Şi aceşti ,,noi veniţi” vor fi răsplătiţi cu privilegii şi pământuri. În multe oraşe întâlnim ,,oaspeţi” dăruiţi din partea regalităţii cu însemnate înlesniri, tocmai pentru a-i atrage la truda de reconstrucţie a vieţii cotidiene. Au fost aduşi aşa zişii ,, hospes”, oaspete, nume colectiv cu care au fost numiţi toţi cei liberaţi sau migraţi de pe moşiile feudale şi aşezările devastate de tătari precum: Reghin, Rodna, Dej, dar şi de prin villa Batoş, Săplac, etc”. A reconsemnat Robert MATEI Va urma
back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

Colindul fulgilor de nea
SCDCO Reghin vrea sa omologheze la Reghin o noua rasa
RAPORTUL ITM MURES
Interviu cu inspiratia:Adina Pescarus
SECRETELE MEDIERII
CAMPANIA DE AJUTORARE PENTRU NORA CHIFOR
NOI GRADATII DE ZIUA POLITIEI LA REGHIN
SAVA ALEXANDRU FLORIN - MUZICA ESTE EFORTUL MEU DUREROS SI EUFORIC
In atentia persoanelor cu dizabilitati si a apartinatorilor acestora
Romania ar putea interzice mai multe tipuri de tigari.
REGHINEANCA NANCY MARIANA POP TANARA CARA VREA SA CUCEREASCA NEW-YORK-UL
Elena Costinas reghineanca ce nu lasa iconografia sa moara
Aytai Ghita, solistul care a adus la Reghin moda cantatului la nunti
CAMPANIA DE AJUTORARE PENTRU NORA CHIFOR
UN REGHINEAN ARE SANSA SA DEVINA CAMPION NATIONAL LA CULTURISM
REGHINUL IN SARBATOARE DE ZIUA NATIONALA
MESAJUL PRIMARULUI MARIA PRECUP
DORINA FRENŢ, CONTABILA CARE A DESCOPERIT ÎN AŢĂ ŞI AC O SURSĂ DE VENIT CONSTANTĂ ÎN VIAŢĂ
INFRACTIUNI RUTIERE
Numele soluţiilor de securitate privată este LEX GUARD SECURITY!
A fost odata…
Drepturile banesti pentru ajutorul de încalzire
A riscat totul ca să o ia "Delazero" în capitală
164 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU
CODRUTA BARBUS PREZEINTA FRUMUSETEA IN 111 DE STARI
BOGDAN STAVILA VREA SA CONFIRME LA ECHIPA MARE DE LA DINAMO BUCURESTI
FINALUL ZILELOR REGHINENE
DAREGHINTV CASTIGATOAREA SIMFEST 2013
Antrenor nou la FCM
CRISTIAN ASZALOS O REVELATIE IN PRESA SPORTIVA
PAULA VREA SA TRAIASCA! IMPREUNA O PUTEM AJUTA.
LIVIU BOAR - CEL MAI LONGEVIV DIRECTOR DE ARHIVE DIN ROMANIA
SA FIE PRIMAVARA, PENTRU UN NOU INCEPUT!
 Multumim Radu Tuculescu pentru „ARS MARIS” a sasea oara
TEATRUL PRINDE VIATA LA REGHIN
DUPA 25 DE ANI, AU REINCEPUT SERBARILE IERNII LA REGHIN
Politia Locala la Raport pe anul 2012
ANDREEA MORARIU, MISS ARTE, VREA SA AJUNGA O INTERPRETA DE TALIE NATIONALA
"CARTEA JUNGLEI” la Reghin
Muzeul etnografic din Reghin, membru în Asociația Muzeelor din Aer Liber