Menu

INVAZIA TATARILOR LA REGHIN

La 1241 se produce cumplita invazie tătaro-mongolă ce a zdrobit lumea europeană civilizată de la est până în Polonia, Ungaria şi părţile Dalmaţiei, cu mari ameninţări spre Germania şi Franţa. Era acel an cumplit, în care Transilvania nu a avut voievod. În Ungaria, în acele momente, era nefericitul rege Bela al IV-lea, iar în Polonia fărmiţată, cneaz al Sileziei invadate a fost Henric al II-lea cel Pios. În faţa acestui uriaş dezastru, în Transilvania existau deja 635 de aşezări-praedium sau villa –sate cu o medie de 25 de gospodării ceea ce înseamnă că ţara avea 550.000 de locuitori. În 1241 urmaşii lui Ghinghis-Han, cu o uriaşă armată mongolă, au ocupat la 1236 teritoriile bulgarilor de pe Volga Superioară, după care o perioadă au sălăşluit în Bazinul Inferior al Donului. De aici ,,după ce au mâncat tot” au pornit-o sprea Europa Centrală ca un tăvălug al destinului ce a nimicit totul în cale. Vestea invaziei necruţătoare a ajuns repede şi la Reghin. În mare grabă populaţia a dispărut din localitate prin pădurile şi Munţii Gurghiului. Pentru o vreme tătarii s-au aşezat în Reghin, o localitate pustiită şi pustie. De aici, mai marii tătarilor au trimis ordine scrise ,,invitaţii oficiale” pentru toţi locuitorii ca să se întoarcă la casele lor că nu li se va întâmpla nimic. Ironia sorții, sau o măsluire a istoriei a fost că toate aceste înscrisuri, toate „chemările acasă” purtau pecetea regelui Bela al IV-lea al Ungariei, fugărit prin Croaţia. Mulţi s-au încrezut în ,,pecetea regală” şi s-au întors în localitate, alţii nu au auzit de ,,invitaţie”, iar alţii pur şi simplu n-au crezut-o. După toate aceste promisiuni, la 15 aprilie 1241 se produce un raid tătăresc şi toţi care au rămas acasă ori s-au întors la vetre au fost prinşi şi în drum spre Lunca au fost măcelăriţi şi lăsaţi în ,,Crucea Sântului”, astăzi loc de aducere aminte. O legendă vorbeşte că populaţia a fost capturată de către tătari, chiar în momentul intrării în localitate, deşi invadatorii au fost întâmpinaţi de o ,,delegaţie” încărcată de daruri. În legătură cu această cumplită invazie tătaro-mongolă, redăm unele ştiri cuprinse în Carmen mizerabile - ,,Cântecul de jale” a lui Rogerius, cronicarul orădean care a fost cel mai bine informat asupra evenimentelor din Transilvania în calitate de martor ocular, dar şi de pătimitor. Mai întâi, tătarii sunt descrişi într-un mod foarte realist: ,,Înfăţişarea tătariilor e îngrozitoare, cu mădularele scurte şi trunchiurile mari, faţa lată, obrajii lipsiţi de de peri şi nările adânci, ochi mici şi îndepărtaţi unul de altul, dispreţuiesc hrana cu pâine, se nutresc din cărnuri atât proaspete cât şi putrede, iar drept băutură amestecă laptele încheghat cu sânge de cal. Nici cea mai repede apă nu poate să-i oprească, trecând-o înot călare pe caii lor. Se slujesc de corturi făcute din pânză sau piei...”. Se spunea despre tătari că ,,aceea ar fi neînvinşi, fiindcă nu ar mânca grâu şi nu ar bea vin...”. Rogerius descrie întâmplările din Transilvania, oamenii ascunşi prin păduri care s-au întors la casele lor în urma asigurării că nu li se va întâmpla nimic rău, apoi au fost masacraţi, ca cei din Reghin. Oamenii care au adunat recoltele pentru tătari, invadatorii care necinsteau fete şi soţii, dar şi colaboraţionişti care au ajuns şefi, adică balvi sau caneşi la tătari . Aceştia procurau pentru tătari cai, arme, animale, diferite daruri şi veşminte trebuincioase:constituerunt caneseos, id est, balivos, qui qui iustitiam facerent et eis equos, animalia, arma, exennia et vestimenta utilia procurarent. Aşadar Ungaria, dar mai ales Transilvania a suferit o năvălire din cele mai pustiitoare. Martorii oculari ai nenorocirilor întâmplate atunci, ni le descriu în chiar frumuseţi de stil, precum o face Rogerius în Carmen mizerabile sau Arhidiaconul Thomas în Historia pontificium Salonitarium. Întâlnim în scrierile lor lucruri îngrozitoare: ,,...Cădeau oamenii goniţi de tătari în dreapta şi în stânga, ca frunzele la vântul de iarnă, cadavrele nenorociţilor acopereau drumurile, curgea sângele în şiroaie groase, ca nişte râuri, care mânjeau pământul nefericitei patrii...”; Atât era de deasă aruncarea săgeţiilor, încât mai că acopereau cu umbra pe cei ce luptau şi săgeţile zburau prin văzduh ca lăcustele sau omidele, lipite unele de altele...”, „Era o privelişte îngrozitoare de a vedea în timpul nopţii o câtime atât de mare de cadavre omeneşti, care zăceau împrăştiate ca lemnele sau ca pietrele, dar această grozăvie deveni o scăpare pentru vremurile de mai târziu. Mai mulţi oameni neîndrăznind să fugă în timpul zilei se tăvăleau în sângele celor morţi şi ascunzându-se între cadavre, găseau astfel cei vii lângă cei morţi scăpare şi apărare...”. „Pe câmpii şi pe drumuri zăceau corpurile multor morţi, unele cu capetele tăiate, altele sfâşiate în bucăţi, multe dintre ele arse în casele sau bisericile unde căutaseră adăpost...” După aceste tragice evenimente, în Reghin au mai rămas vreo cinci familii norocoase ce au supravieţuit dezastrului. Hotarul iniţial al localităţii a fost reîmpărţit între aceste familii şi între noii veniţi. Capela SF. Susana şi capela lui Severianus împreună cu toate casele şi celălalte aşezăminte au fost distruse. A fost nevoie să se aducă alţi colonişti pentru repopularea Reghinului, a localităţilor din jur şi a aşezărilor pustiite din Transilvania. A început o nouă colonizare a zonelor pustiite de tătari. În Reghin au fost ,,reaşezaţi saşii-ţărani şi meseriaşi ce au ocupat mai ales partea de către Mureş”, pe malul drept, dar foarte aproape de străzile Subcetate şi Toamnei. Recolonizarea săsească, după 1241 s-a făcut pe pământul crăiesc – fundus regius în acelaş timp în părţile Reghinului şi ale Bistriţei. Repopularea Reghinului cu alte familii din alte părţi după 1241 o putem considera o nouă întemeiere a localităţii. Şi aceşti ,,noi veniţi” vor fi răsplătiţi cu privilegii şi pământuri. În multe oraşe întâlnim ,,oaspeţi” dăruiţi din partea regalităţii cu însemnate înlesniri, tocmai pentru a-i atrage la truda de reconstrucţie a vieţii cotidiene. Au fost aduşi aşa zişii ,, hospes”, oaspete, nume colectiv cu care au fost numiţi toţi cei liberaţi sau migraţi de pe moşiile feudale şi aşezările devastate de tătari precum: Reghin, Rodna, Dej, dar şi de prin villa Batoş, Săplac, etc”. A reconsemnat Robert MATEI Va urma
back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

BISERICA DIN HABIC A FOST RESFINTITA
Spectacol folcloric de dragobete
MARIUS PORTIK CEL CARE A RIDICAT STACHETA IN MEDIA LOCALA
MELINDA MOLNAR IN SLUJBA PACIENTULUI
Parteneriat politie- cetateni
Arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale
ANCA SUCIU O FRUMUSETE APARTE!
APIA a inceput de vizare a carnetelor agricole
LIVIU BOAR - CEL MAI LONGEVIV DIRECTOR DE ARHIVE DIN ROMANIA
Idealuri
FINALUL ZILELOR REGHINENE
Clubul Dansul Viorilor a fost vizitat de Mos Craciun
1 DECEMBRIE SARBATORIT LA REGHIN
RODICA NEGRU DE LA CREDINTA LA INCREDERE
GALA SPORTULUI REGHINEAN
Sorina Bloj o femeie din viitor care canta trecutul
FURT DE ENERGIE ELECTRICA LA IDICEL
DORINA FRENŢ, CONTABILA CARE A DESCOPERIT ÎN AŢĂ ŞI AC O SURSĂ DE VENIT CONSTANTĂ ÎN VIAŢĂ
Ispas Alexandru - 100 de ani sarbatoriti la Reghin
ORBAN CSABA VREA SA DEVINA COBAI PENTRU EXPERIENTE MEDICALE
Gospodari şi oameni de onoare din judeţul Mureş
Sandor Jozsef, reghineanul care a transformat terapiile cu sare intr-o afacere profitabila
REGHINEANCA NANCY MARIANA POP TANARA CARA VREA SA CUCEREASCA NEW-YORK-UL
Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume
TARGUL MESTERILOR POPULARI SI FESTIVAL NATIONAL DE POEZIE LA REGHIN
Opt din zece reghineni vor face asta de Revelion!
ALEX NUT, REGHINEANUL CARE S-A ANTRENAT CU COREGRAFUL LUI MICHAEL JACKSON
ULTIMA ZI DIN FESTIVALUL VAII MURESULUI
HORATIU FORGACI UN CAMPION FARA "DACA", "DAR" SAU "POATE"
CAMPANIA DE AJUTORARE PENTRU NORA CHIFOR
MARIA PRECUP - MESAJUL DE ZIUA INTERNATIONALA A FEMEI
Aytai Ghita, solistul care a adus la Reghin moda cantatului la nunti
Gall Rozalia are nevoie de 2000 de Euro care îi pot salva vederea
BIANCA SOMESAN O "MISS TEACHER"
DAREGHINTV CASTIGATOAREA SIMFEST 2013
Trei copii bolnavi de hemofilie din Reghin condamnati sa se chinuie
Ordine si Siguranta Publica, dezideratul Politiei Locale
164 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU
SA FIE PRIMAVARA, PENTRU UN NOU INCEPUT!
INVAZIA TATARILOR LA REGHIN