Menu

LIVIU BOAR - CEL MAI LONGEVIV DIRECTOR DE ARHIVE DIN ROMANIA

Liviu Boar s-a născut în 5 aprilie 1951, la Reghin. A absolvit, în anul 1970, liceul ,,Petru Maior” din localitate şi în 1976 a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie la Cluj-Napoca, în cadrul Universităţii ,,Babeş Bolyai”. Este profesor, arhivist, apoi director la Arhivele Statului din Miercurea Ciuc, în perioada 1978-1990. În 1980, la 29 de ani, Liviu Boar devenea cel mai tânăr director de filială din România, unde i s-a deschis apetitul pentru cercetare. Din 15 mai 1990, este director al Arhivelor, Direcţia Judeţeană Mureş. Este doctor în istorie din 2004 (urmând cursurile Universității “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca) și autor de lucrări, studii şi articole în care a valorificat fondurile arhivistice de la Arhivele din Miercurea Ciuc, Tîrgu-Mureş, Alba-Iulia și Cluj-Napoca. Liviu Boar are o specializare în arhivistică şi paleolografie maghiară şi mai multe stagii de cercetare în Arhivele din Ungaria. Lucrarea de doctorat a reghineanului s-a materializat, după patru ani de studiu, într-o carte intitulată ,,Românii din Scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în Secolul al XIX-lea”, lucrare care a apărut în 2004, la Editura ,,Petru Maior”, din Tîrgu-Mureş şi la care i-a avut ca referenţi ştiinţifici pe profesorii universitari dr. Teodor Pavel şi dr. Vasile Dobrescu. Este totodată şi cadru didactic asociat la Universităţile ,,Dimitrie Cantemir” şi ,,Petru Maior” din Tîrgu-Mureş. Şi nu în ultimul rând, redactor şef al ,,Anuarului Arhivelor Mureşene”, editat de Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Mureş şi Asociaţia Arhiviştilor ,,David Prodan”, Filiala Tîrgu-Mureş. Pentru a cunoaşte mai bine activitatea instituţiei, l-am provocat la un dialog pe domnul director Liviu Boar, care este și cel mai longeviv cadru cu funcţie de conducere din Arhivele Naţionale - 33 de ani în funcția de director. Reporter: Cum arată astăzi baza materială a Direcţiei Judeţene Mureş a Arhivelor Naţionale? Liviu Boar: În arhivele din Tîrgu-Mureş păstrăm un fond documentar deosebit de important. Avem peste 6.000 de metri liniari de arhivă, din 1369 până în 1989, deci e vorba de 620 de ani de istorie, consemnați în matrice sigilare, ştampile, documente scrise şi tipărite în limbile română, maghiară şi latină. Am avut în cadrul instituţiei, de-a lungul anilor, un specialist în latină, care din păcate s-a pensionat. Avem în schimb specialişti pentru limbile maghiară şi germană, astfel că toate aceste documente au putut fi catalogate, inventariate şi puse la dispoziţia cercetătorilor. Rep: Care este următorul pas după ce aceste documente sunt inventariate? Liviu Boar: Noi, arhiviştii, valorificăm aceste documente şi chiar am editat o revistă intitulată ,,Anuarul Arhivelor Mureşene”. Primul număr a apărut în 2002, însă după patru numere ne-am oprit activitatea din cauze pur obiective : lipsa fondurilor. În 2012 am reluat însă tipărirea revistei ,,Anuarul Arhivelor Mureşene” serie nouă, lucrare care a apărut anul trecut în luna octombrie sub egida unui Consiliu Ştiinţific, în care avem trei academicieni şi profesori universitari din ţară şi din străinătate, care dau girul acestei lucrări. În peste 400 de pagini am publicat studii nu doar legate de istoria Mureşului, ci în general studii care au la bază documente de arhivă, atât din ţară cât şi din străinătate. De asemenea, organizăm o serie de comunicări ştiinţifice intitulate ,,Arhivele şi Cercetarea Istorică”, iar anul acesta vom organiza ediţia a XII-a . Rep: Ce documente are instituţia pe care o conduceţi legate despre municipiul Reghin? Liviu Boar: Deţinem fondul municipiului Reghin, însă pentru a le putea studia, orice cititor interesat trebuie să cunoască limba documentelor. Adică majoritatea documentelor pe care le deţinem sunt în limba germană, pentru că se ştie faptul că Reghinul se chema Saszregen, adică Reghinul săsesc şi toate documentele până în 1918 sunt în limba germană. Iar documentele de după 1918 sunt scrise în maghiară şi germană, însă vestea bună este că totuşi există posibilitatea fotocopierii acestor documente, iar apoi cu ajutorul unui specialist se pot traduce. Avem acte ale Primăriei Oraşului Reghin, ale Prefecturii judeţului Mureş, care au documente referitoare la această zonă, însă în arhive cercetarea este mai anevoioasă deoarece trebuie să ai foarte multă răbdare. De multe ori cauți o zi întreagă, cauţi şi nu găseşti nimic şi abia în cea de-a doua zi găseşti informaţia de care ai nevoie. În arhive nu e ca în bibliotecă, unde ceri o carte după titlu şi o împrumuţi pe loc. Rep: Ce lucrări se execută în această perioadă în cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Mureş? Liviu Boar: Activitatea noastră e organizată pe baza unui plan de activităţi pe care îl avem şi o serie de obiective. Pe lângă faptul că noi păstrăm aceste documente, suntem și beneficiarii fondului, motiv pentru care suntem cei care îndrumăm şi controlăm creatorii actuali, care peste 100 de ani vor deveni documente de arhivă. De exemplu, la Prefectura Mureş, la spital, la primărie, poliţie, judecătorie sau tribunal, noi le controlăm activitatea prin care îşi crează arhiva. Avem ca arhivari şi sarcini de îndrumare, control şi chiar dreptul de a da amenzi în situaţia în care nu se respectă Legea 16 din 1996, a Arhivelor Naţionale, care prevede obligaţiile creatorilor şi deţinătorilor de documente. Interesul nostru este să avem peste ani o arhivă bine pusă la punct. Avem chiar și un site al Arhivelor Naţionale www.arhivelenationale.ro unde se pot găsi date interesante despre arhive şi despre fiecare structură judeţeană cu lista fondurilor de documente. Rep: Cum se tratează hârtia din arhive, pentru că hârtia veche poate fi şi periculoasă, nu? Liviu Boar: Da, aşa este. Din păcate am avut cazuri de colegi care din acest motiv s-au îmbolnăvit şi au avut de suferit din cauza contactului cu hârtia veche, însă sunt cazuri rare. Avem un singur laborator de restaurare, la Bucureşti, cu specialişti de înaltă clasă unde se trimit documentele, se dezinfectează și se restaurează, după care ele mai trăiesc 1.000 de ani, deoarece există o metodă specială de tratare cu hârtie japoneză care se laminează. Eu am avut ocazia să particip la o acțiune asemănătoare într-un laborator de restaurare din China, într-o delegație şi vă spun sincer că suntem la nivelul lor în ceea ce priveşte calitatea procesului de restaurare, deşi ei sunt consideraţi printre cei mai pricepuţi specialişti de pe glob pentru că, nu mai e un secret, în China s-a descoperit hârtia şi s-a inventat tiparul. Rep: Care este cel mai vechi document al instituţiei pe care o conduceţi? Liviu Boar: Cel mai vechi document din România este din anul 1100, care fost restaurat şi rezistă încă, iar în Mureş, cel mai vechi document este din 1369 şi este un contract de vânzare-cumpărare în limba latină ce provine din Sighişoara. Pe vremea aceea se păstrau actele personale şi actele de proprietate. Rep: Câţi angajaţi are Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Mureş? Liviu Boar: Momentan avem 10 angajaţi. Am avut o restauratoare angajată, care şi-a dat demisia şi a plecat într-o altă ţară din cauza salariului foarte mic, ceea ce este o pierdere, deoarece ea realiza lucrări mici de restaurare şi retuşuri. Dar avem aici la Mureş o legătorie unde realizăm legarea dosarelor şi recondiţionarea cu un filmoplast special, însă restaurarea propriu-zisă se face doar la Bucureşti, în laboratorul central. Rep: În ce condiţii se pot face fotografii în arhivă? Liviu Boar: În regulamentul sălii de studiu se prevede că se pot face fotografii. Cercetătorii pot face fotografii documentelor, dar fără blitz, pentru că lumina distruge documentul. Rep: Ce tipuri de documente de interes public mai aveţi în arhivă? Liviu Boar: Cred că am putea spune că şi în Mureş am preluat documente privind evidenţa funciară. Odată cu apariţia Legii 18 noi, ca instituţie, am fost primii care am fost de ajutor oamenilor în reconstituirea titlurilor de proprietate. Aproximativ 80-90% din actele care au stat la baza reconstituirii comisiilor de fond funciar au provenit de la noi, pentru că noi deţineam registrele agricole. De asemenea, avem o evidenţă cadastrală cu terenurile pe care le-au deţinut oamenii în diferite localităţi şi am ajutat mulţi astfel de oameni. Acum mai avem sub 1.000 de cereri, dar am avut ani în care am înregistrat 7.000 de cereri, la un personal de 15 oameni, câţi aveau arhivele atunci. Rep: Care sunt taxele percepute pentru eliberarea unui act şi programul cu publicul? Liviu Boar: Programul cu publicul al Arhivelor Mureşene este între 9 şi 15.00, de luni până joi. O copie a unui act, care va fi legalizată, costă 45 de lei plus un timbru fiscal de 2 lei. O copie xerox eliberată de noi costă 1 leu, dar nu are nicio valoare juridică. În schimb, pentru cercetare soliciţi la sala de studiu o cerere, care costă 1 leu pagina sau există şi varianta de a face fotografii cu aparatul tău pentru suma de 7 lei. Rep: Aveţi o statistică pe anul trecut a celor care au frecventat sala de studiu a arhivelor? Liviu Boar: În cursul anului 2012 am avut 140 de cercetători, dintre care 14 au fost străini din ţările Uniunii Europene. Au fost studiate 4.202 dosare, s-au comandat o serie de copii A3 şi A4 şi în sala de studiu a fost semnat registrul de prezenţă de 1.404 ori. Rep: Într-un clasament al Direcţiilor Judeţene a Arhivelor din România, unde se poziţionează Arhivele Mureş? Liviu Boar: Suntem undeva cam la mijloc într-un clasament al Direcţiilor Judeţene. Clădirea sediului Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Mureş a fost inaugurată la 8 decembrie 1978. Arhivele Naţionale din Bucureşti au cea mai mare sală de studiu, deoarece acestea au luat fiinnţă în 1831 la Bucureşti şi în 1832 la Iaşi, dar după Unirea din 1859 s-a făcut o singură Direcţie Generală la Bucureşti şi acolo au fost concentrate arhivele din toată ţara şi de la Ministere. Iaşul şi Clujul sunt cam la acelaşi nivel. Mai există o sală mare de studiu la Craiova, pentru că în perioada interbelică şi Craiova a fost o direcţie regională pentru Muntenia, însă cel mai modern sediu al Arhivelor este la Oradea.
back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

MARIA GRAMA, UN GLAS CE ARE MENIREA DE A DUCE MAI DEPARTE CEEA CE SUNTEM
VASILE POP, O MARCA VERITABILA A CAMEREI DE COMERT SI INDUSTRIE MURES
ACTIVITATEA INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCA MURES
PRIMUL STRAND DE LUX LA REGHIN
NUNTA LA CASTEL
PROGRAMUL FARMACIILOR REGHINENE IN AUGUST
Politia Locala la Raport pe anul 2012
Din 6 ianuarie se schimba modul de contact al Protectiei Consumatorului
LISTA ELEVILOR REGHINENI PREMIANTI LA OLIMPIADE SAU CONCURSURI SCOLARE
COD GALBEN DE CANICULA
De vorba cu Maria Neag
Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume
Marcel Craciunescu un cantaret "hardjock”
CONFISCARI DE MATERIAL PIROTEHNIC LA REGHIN
GALA SPORTULUI REGHINEAN
CODRUTA BARBUS PREZEINTA FRUMUSETEA IN 111 DE STARI
ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
Reghin Iubirea Mea
CONFERINTA DE INSTRUIRE A PRODUCATORILOR AGRICOLI LA REGHIN
Arestari in cazul furturilor din Breaza
Temnita Reghinului
DAREGHINTV CASTIGATOAREA SIMFEST 2013
Două echipe mureșene față în față în sferturile de finală ale Cupei României la futsal
HORATIU FORGACI UN CAMPION FARA "DACA", "DAR" SAU "POATE"
Club Dogma, muzica faina pentru oameni faini!
S.O.S CĂTRE AUTORITĂŢILE LOCALE: PREŢUIŢI ULTIMII 7 VETERANI DE RĂZBOI AI REGHINULUI!
EDUCATIA CEA MAI PUTERNICA ARMA PENTRU A SCHIMBA LUMEA
HORATIU FORGACI - CAMPION NATIONAL LA CULTURISM
In atentia persoanelor cu dizabilitati si a apartinatorilor acestora
KLARA EMESE POLITISTUL UNIVERSAL
La Multi Ani 2013!
Aytai Ghita, solistul care a adus la Reghin moda cantatului la nunti
Noul sef al Institutului National de Statistica este o mureseanca
Un Reghin mai altfel: al nostru, al tuturor
Omagiu  ultimului om de stiinta autodidact al Transilvaniei Kohl Istvan
LA 28 DE ANI, BOGDAN UTA O IA DE LA ZERO IN FIECARE ZI
Sandor Jozsef, reghineanul care a transformat terapiile cu sare intr-o afacere profitabila
Prognoza meteo pentru începutul lui 2013
 Aquaserv Reghin la raport, cu Ionut Gabriel Dumitrache
Biblioteca Municipala cauta parteneri pentru Reghinul cultural