Menu

Muzeul etnografic din Reghin, membru în Asociația Muzeelor din Aer Liber

Muzeul etnografic din Reghin, membru în Asociația Muzeelor din Aer Liber

Muzeul etnografic din Reghin dispune de un patrimoniu bogat ştiinţific grupat în 47 de colecţii de etnografie, artă populară, creaţie artistică şi colecţii de arhivă. Instituţia şi-a deschis porţile la 1 ianuarie 1960, fiind înfiinţat de muzeograful şi cercetătorul Anton Badea. Pe parcursul a 53 de ani, muzeul şi-a definit funcţiile sale moderne: conservativ-patrimonială şi instructiv-educaţională şi s-a dezvoltat înregistrând o continuitate firească, manifestată în preocuparea pentru creşterea patrimoniului, pentru îmbunătăţirea mijloacelor de expunere şi evidenţă, pentru cunoaşterea fenomenelor pe care le ilustrează. Momentan, instituţia deţine în patrimoniu 8.000 de obiecte, dintre care, peste 480 de bunuri culturale ce sunt încadrate în tezaurul patrimoniului cultural naţional. Muzeul, deşi se întinde doar pe o suprafaţă de 1 hectar, fiind un muzeu mic în comparaţie cu alte muzee din ţară, adăpostește o zestre valoroasă, motiv pentru care Muzeul Etnografic Reghin este, încă de la înfiinţare, membru în Asociaţia Muzeelor din Aer Liber, care numără doar 16 muzee la nivel naţional.

Maria Borzan a realizat 35 de filme documentare de cunoaştere a obiceiurilor si meșteșugurilor


Reporter: Puteţi să definiţi, pentru cititorii revistei „Reghinul Nostru”, Muzeul Etnografic Reghin ca instituţie de cultură şi care este aria de cercetare a muzeului?
Maria Borzan: Muzeul Etnografic are menirea de a achiziţiona, de a păstra, a conserva şi a transmite mesajul generaţiilor care vin şi care este cuprins în fiecare obiect de patrimoniu. Aria de cercetare a muzeului cuprinde Valea Superioară a Mureşului, inclusiv Valea Gurghiului, Valea Beicii şi o parte a Câmpiei Transilvaniei. Din acest areal de cercetare s-au adus la Reghin peste 8.000 de obiecte încă din 1 ianuarie 1960, de la înfiinţare, şi până în prezent. 
Rep: Cum sunt catalogate aceste obiecte şi ce valoare au?
M.B.: Obiectele sunt catalogate ca fiind piese de patrimoniu sau obiecte muzeale din categorii diferite, monumente de arhitectură şi instalaţii ţărăneşti, care sunt expuse în secţia de aer liber a muzeului. Apoi sunt obiecte de uz casnic, piese de port popular, obiecte legate de obiceiuri sau produse meşteşugăreşti - mobilier ori unelte. Toate uneltele care se găsesc în mediul rural sunt grupate în colecţii în cadrul muzeului.
Rep: Câte colecţii de obiecte are în prezent muzeul etnografic?
M.B.: În acest moment avem 47 de colecţii, care sunt grupate în funcţie de natura materialelor din care sunt realizate şi după semnificaţia sau după mesajul pe care îl transmit.
Rep: De ce este importantă clasificarea obiectelor pe colecţii?
M.B.: Este foarte importantă deoarece, de ea avem nevoie atunci când organizăm o expoziţie tematică sau un generic. Așa sunt ele depozitate de la început. Cea mai mare parte a patrimoniului muzeului înseamnă, în cifre, circa 7.000 de obiecte în depozit. Doar 1.000 de obiecte se regăsesc în expoziţia pavilionară şi în expoziţiile din secţia în aer liber, în cele trei interioare: interior românesc în casa din Hodac, interior maghiar în casa din Gurghiu şi interior românesc şi săsesc în casa din Călimănel. Iar celelalte obiecte sunt depozitate după criteriul tipologic şi după colecţia în care sunt grupate.
Rep: Cine are de fapt acces la acest depozit?
M.B.: Aici au acces doar specialiştii, persoane pe baza unor solicitări scrise şi angajaţii muzeului. Însă, de două-trei ori pe an, când muzeul organizează o expoziţie, depozitul este cercetat şi sunt selectate în funcţie de tema aleasă, obiectele necesare organizării unei expoziţii temporare.
Rep: Primiţi directive de la capitală în acest sens?
M.B.: Nu primim nicio directivă, primim doar instrucţiuni generale. Ni se cere, ca muzeu, să avem în activitatea noastră dintr-un an, în funcţie de specialiştii pe care îi avem angajaţi, organizarea a cel puţin unei expoziţii temporare în anul respectiv.
Rep: Câţi muzeografi aveţi angajaţi şi ce alte atribuţii au în fişa postului?
M.B.: Noi avem doi muzeografi, dar nu numai organizarea de expoziţii există în fişa postului muzeografilor, ci şi participarea la sesiuni ştiinţifice ale muzeelor cu acelaşi profil din România. Apoi, ca specialist, eşti obligat să participi cu o lucrare ştiinţifică la fiecare sesiune şi să cercetezi.
Rep: Ce ne puteţi spune despre activitatea de sesiuni ştiinţifice desfăşurată la nivel de instituţie în 2012?
M.B.: Cei doi specialişti-muzeografi sunt Florin Bogdan şi Kozma Jozsef. Primul se ocupă în cadrul muzeului de colecţia de lemn, meşteşuguri şi secţia în aer liber a muzeului, iar cel de al doilea răspunde de partea etnică a muzeului, pentru că noi avem în patrimoniu aproape 580 de obiecte aparţinând etniilor conlocuitoare de maghiari, saşi şi rromi, care sunt obiecte foarte valoroase ca semnificaţie şi simbolistică. Din partea muzeului etnografic Reghin, Florin Bogdan a participat la două sesiuni ştiinţifice la Satu-Mare şi la Alba-Iulia, pe tematică de carte veche. Kozma Jozsef a participat la sesiunea muzeului etnografic din Tîrgu-Mureş, în luna noiembrie, pe temă de ceramică, prilej cu care a şi realizat un catalog al colecţiei de ceramică a canceelor şi cahle din muzeul reghinean. Iar eu, în calitate de cercetător, am participat la mai multe sesiuni ştiinţifice de port popular pe teme de interior tradiţional de etnomuzeologie şi cercetare etnografică per ansamblu. În luna mai a anului 2012, am participat la Muzeul Satului din Bucureşti, în iunie la Topliţa, în septembrie la Simpozionul „Miron Cristea” unde, am luat parte la aniversarea a 45 de ani de muzeografie etnografică și la Braşov, unde am prezentat proiectul (un film și o prezentare sumară) „Cultură şi Tradiţie”, lucrare realizată împreună cu Asociaţia pentru Turism „ASTUR”. Am participat și la sesiunea muzeului „Astra” din Sibiu, în luna octombrie, mai precis, la Sesiunea Etnologilor din România, deoarece sunt membră în ASER. Tot în anul 2012, în luna noiembrie, am participat la sesiunea de la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti-Argeş, cu filmul „Vânătoarea de albine”. Am realizat un film în satul Căcuci, împreună cu un apicultor al locului, Mihai Grama, a cărui tată şi bunicii au fost bărcaşi, adică prindeau albine primăvara şi toamna. În 28 decembrie am participat la Secţiunea de comunicări ştiinţifice pe teme de etnografie şi folclor „Marmaţia 2012” din Sighetul-Marmaţiei, pe teme de obiceiuri de iarnă cu colindatul de la Idicel Pădure şi Vătava.
Rep: Câte filme cuprinde arhiva muzeului etnografic?
M.B.: Există mai multe categorii de filme. Există filme care se realizează la manifestările realizate în muzeu, filme cu manifestările culturale la nivel de municipiu, la care participăm, sau parteneriate cu aniversări ale altor muzee. Acestea nu sunt foarte valoroase însă, valoroase sunt filmele etnografice şi documentare, cele care au o tematică variată. Cele mai multe au tematici legate de ocupaţiile şi meşteşugurile, obiceiurilor de peste an din zona Reghinului etc. Eu am găsit în muzeu câteva din aceste filme tematice şi am reuşit să transpunem 11 pelicule alb-negru filmate pe 16 mm pe casete video şi apoi pe DVD-uri. Sunt câteva scurt-metraje, fără sunet, realizate de muzeograful Anton Badea, în perioada 1965-1968. Peliculele reprezintă obiceiuri precum: „Cununa la Secerat” la Suseni, „Pescuitul cu osia” la Filea şi „Vânătoarea de Albine” la Orşova, ”Boul înstruţat la Chintelnic” în judeţul Bistriţa şi ”Plugarul” de la Pintic. Pe lângă aceste pelicule mai există și mărturii, începând cu anul 1987 şi până în 2012.

Maria Borzan a realizat 35 de filme documentare, printre care amintim ,,Fuga din Tău de la Fărăgău”, „Obiceiul Plugarului de la Solovăstru”, ,,Lădăritul”, „Dogăritul cu Truţa Ioana”, ,,Clacă pe timpul iernii la Idicel Pădure”, ,,Caii şi Plăieşii” între hotarele Ideciu de Jos şi Idicel Sat, precum și ,,Sărbătoarea Cepei” la Ideciu.

Rep: Care este programul de vizitare a Muzeului Etnografic din Reghin?
M.B.: Muzeul este deschis şase zile pe săptămână, de marţi până duminică, între 9.00 şi 16.00 iarna, iar vara între 9.00 şi 20.00. Prețul biletului este de 2 lei, iar pentru ghidaj, avem de serviciu prin rotaţie câte o lună de zile, un specialist. În anul 2012, muzeul a avut 8.000 de vizitatori şi a înregistrat un profit de 6.000 de lei.
Rep: De 26 de ani trudiţi pentru ca tradiţiile satelor din zona Reghinului să fie păstrate vii, precum şi pentru salvarea şi punerea în valoare a tuturor obiectelor care au legătură cu etnografia, cu tradiţia din această zonă. Mai există un vis care încă nu a reuşit să îl împlinească omul ştiinţific Maria Borzan?
M.B.: Am o satisfacţie că am scris monografia muzeului la 50 de ani de la înfiinţare, unde am prezentat tot ce s-a realizat în muzeu de la înfiinţare până la aniversare. Eu am cerut din 1994, când Reghinul a devenit municipiu, teren să facem o expoziţie în aer liber mai mare, unde să aducem monumente şi instalaţii tehnice ţărăneşti, iar aici să rămână doar o secţie a muzeului de artă populară. Acesta a fost visul meu, dar autorităţile mi-au spus că nu au teren şi întotdeauna au existat alte priorităţi. Poate acum se vor realiza mai multe lucruri, având un nou primar care are o altă deschidere pentru manifestările culturale. Nu spun că am fost neglijaţi, dar am fost limitaţi la fonduri de buget în trecut. Îmi doresc iarăşi, foarte mult, să aduc o casă săsească în curtea muzeului, pentru că avem casă românească şi ungurească, însă lipseşte cea săsească. Avem în secţia de aer liber, de exemplu, un teasc săsesc de struguri de la Batoş, de la 1863 şi este al doilea din România ca mărime - are 16 m lungime și doar o grindă. Am găsit o casă săsească acum patru ani la Uila şi una acum doi ani la Batoş, dar niciodată nu am putut să încheiem contractul de achiziţie pentru că nu am avut banii necesari alocaţi.



back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

APIA a inceput de vizare a carnetelor agricole
Ispas Alexandru - 100 de ani sarbatoriti la Reghin
Gall Rozalia are nevoie de 2000 de Euro care îi pot salva vederea
Antoniu Rusu o noua voce speciala
Trei copii bolnavi de hemofilie din Reghin condamnati sa se chinuie
CONTINUA FURTURILE DE BRAZI
PESTE 4 MILIOANE DE INSTRUMENTE PRODUSE LA REGHIN
PAULA VREA SA TRAIASCA! IMPREUNA O PUTEM AJUTA.
HORATIU FORGACI - CAMPION NATIONAL LA CULTURISM
Parteneriat politie- cetateni
Gospodari şi oameni de onoare din judeţul Mureş
ZILELE BIBLIOTECII
Club Dogma, muzica faina pentru oameni faini!
ACCIDENT GRAV LA SUSENI
PRIMUL AVION SMURD DE ASTAZI OPERABIL
Carmen Ioana Frandeș– model inspirațional
Viata lunga si multe realizari!
 Multumim Radu Tuculescu pentru „ARS MARIS” a sasea oara
NASTEREA DOMNULUI. BUCURIA CERULUI SI A PAMANTULUI.
PASTORALA DE SFINTELE PASTI 2013
NOI GRADATII DE ZIUA POLITIEI LA REGHIN
Noapte in flacari la Bistra-Muresului
Suspecti de furturi identificati
Două echipe mureșene față în față în sferturile de finală ale Cupei României la futsal
De astazi revine taxa de prima inmatriculare!
DORINA FRENŢ, CONTABILA CARE A DESCOPERIT ÎN AŢĂ ŞI AC O SURSĂ DE VENIT CONSTANTĂ ÎN VIAŢĂ
ALEX NUT, REGHINEANUL CARE S-A ANTRENAT CU COREGRAFUL LUI MICHAEL JACKSON
Tinerete fara batranete la Reghin!
SAMBATA: BYRON LA TEATRUL NATIONAL
REGHINEANCA NANCY MARIANA POP TANARA CARA VREA SA CUCEREASCA NEW-YORK-UL
Interviu cu inspiratia:Adina Pescarus
LA 28 DE ANI, BOGDAN UTA O IA DE LA ZERO IN FIECARE ZI
Opt din zece reghineni vor face asta de Revelion!
Antrenor nou la FCM
Muzeul etnografic din Reghin, membru în Asociația Muzeelor din Aer Liber
Sandor Jozsef, reghineanul care a transformat terapiile cu sare intr-o afacere profitabila
Idealuri
Temnita Reghinului
LOREDANA COFARI: AM AJUNS ACOLO UNDE AM VISAT
NAVALIREA TATARILOR LA REGHIN