Menu

NAVALIREA TATARILOR LA REGHIN

Oppidum Privilegiatum Regun 1330-1541

Decanatus Pluuia 1330-1427. Năvălirea tătarilor, cu toate că a fost de o violenţă nemaiauzită, nu a avut urmări tragice asupra ţărilor de munţi. Asupra Ungariei cât şi a Transilvaniei, năvălirea tătarilor nu a produs alt efect decât cel al năpustirii unei uriaşe bande de hoţi ce a avut urmări fatale pentru generaţia peste care a trecut, nu însă urmări istorice pentru generaţiile următoare.

Retrăgându-se năvălitorii, Ungaria, Transilvania şi celelalte regiuni anexe îşi reveniră în fire, oamenii s-au întors la locuinţele lor, la fel şi reghinenii, şi cei din jur se apucaseră de refăcut acolo unde barbarii dărâmaseră, de zidit aşezările cele distruse şi curând se întregi iarăşi firul vieţii întrerupte. 

Reghinul se reface repede, populaţia este reaşezată, hotarul iniţial al localităţii a fost reîmpărţit. Au fost create parcele noi în jurul unui spaţiu ce avea să devină piaţa principală –Marktplatz-azi ,,Piaţa Petru Maior”, în afara parcelelor de început din jurul şi de pe Dealul Cetăţii.

Această nouă parcelare a fost bine aleasă şi gândită în perspectiva dezvoltării localităţii, urbanistic, dar şi pentru a evita posibilele inundaţii sau zonele mai puţin favorabile lărgirii, precum străzile Gh. Doja, fost ,,Stradă Laterală”-Seitengasse-Oldal-utca sau străzile ,,Sării”-Salzgasse-Sos-utca şi ,,Stdionului”, fosta ,,Strada a Şcolii”-Schulgasse-Iskola-utca. Lărgirea spre această zonă se face mult mai târziu.

Nucleul localităţii, în felul acesta, îl formează parcelele dinspre vestul pieţei, adică cel situat între străzile ,,Spitalului”, fosta ,,Strada Nouă”-Neuegasse-Uj-utca, Strada Averescu, Petofi şi ,,Strada Mihai Eminescu”, fost ,,drumul Dedradului”, până la limita parcului central de astăzi unde se va dezvolta o nouă aşezare. 

Între timp, parcelarea s-a extins şi între străzile ,,Spitalului” şi ,,strada George Coşbuc”, fosta stradă Kessel, până la strada ,,Pictor Grigorescu”- fosta Schobelgasse, cu faţada construcţiilor spre strada ,,Mihai Viteazul”, porţiunea ,,Strada Medie”- Mittelgasse-Kozep ut.

Parcelarea s-a făcut organizat în forme regulate, aproape egale, de până la trei arii, ce lasă în faţa construcţiilor o zonă largă în formă de careu. În acest spaţiu, aproape pătrat, se va dezvolta Piaţa Mare, unde se va ,,scrie” istoria oraşului în multe perioade ale devenirii.

După aceeaşi organizare se va contura artera principală ,,Mihai Viteazu” formată, în timp, din trei segmente: Strada Medie-Mittelgasse-Kozep utca, de la intersecţia  cu ,,Strada Coşbuc” până la întâlnirea cu ,,Strada Dealului”-Berggase-Hegy utca, fosta ,,Strada General Gherescu”, în sus, şi ,,Strada Liliacului”-Unterekapellengasse-Alsokapolna-utca, fosta stradă ,,Miron Costin” din perioada interbelică- în jos. În acest loc a fost Podul Temniţei, deoarece secole la rând aici a fost închisoarea oraşului, sub care trecea un pârâu a cărui albie este şi astăzi. În cazul unor ploi torenţiale, apele se scurg de pe deal, dinspre Pădurea Rotundă prin această albie şi se varsă în Canalul Morii, lângă ,,Cartierul Libertăţii”. Celelalte două segmente ale străzii au fost Strada Crucii-Kreuzengasse-Keresztutca până în dreptul bisericii romano-catolice-Romai Katolikus Egyhaz, iar de aici continuă Strada Magazinului Magazingasse-Raktar utca. Cele trei segmente de uliţe istorice-astăzi formează ,,Strada Mihai Viteazu”, prin care iese D.N. 16 spre Cluj-Napoca şi Bistriţa. Prin aceste parcelări şi extinderi, inima oraşului vechi-Kern des alten Reens se mută în zona Brauhaus-Abafayen-Mittelgasse până în zona de sub Dealul Cetăţii, ce corespunde străzilor Călăraşi-fost ,,Strada Berăriei”-Brauhausagasse-Sorhaz utca,Apalinei, parţial Mihai Viteazu şi Subcetate, fosta strada ,,Cetăţii Inferioare”-Untereburggasse-Alsovarutca. Acestea întregesc parcelările din jurul pieţei mari.

1319- În acelaşi timp se extinde şi hotarul localităţii, atât al ,,satului” din partea străveche, cât şi a ,,oraşului” din zona parcelărilor sau chiar a vânzărilor.                       

La 12 decembrie 1319, un act de împuternicire între fraţii Thomas, Stephanus şi Desu, fiii lui Dionisus, vorbeşte de împărţirea posesiunilor care ţin de Reghin şi anume: Reghin, Breaza-Berycteluke,Sieut-Sayo, Monor-Roosk, Săcalul de Munte-Magiarzakal, Porceşti-Zaazgyznoyo, Aluniş-Măerău-Monorou, Ruşii Munţi- Uruzfalu şi jumătate din Sânmihaiul de Pădure- Scenmihalteluke au revenit magistrului Thomas.

Posesiunile Dedrad, Goreni-Săplac-Sceplok, Gledin-Gledun, Brâncoveneşti-Veech-Ieciu, Ideciul de Sus-Felydeech, Ideciul de jos-Olydeech, Mureşmort-Holtmarus, Deleni-Potoc, Vruzfalu Superior au revenit magistrului Stephanus. 

Posesiunile Batoş-Batus, Uila-Veylla, Săcalul de Pădure Zaazzakal, Suseni-Feelfolu, Luieriu-Luer au revenit magistrului Deseu.

Cei trei fraţi vor folosi separat posesiunile lor şi în comun pădurile din acele ţinuturi. După cum se vede, tot hotarul din jurul Reghinului a fost aproape în întregime în posesia lui Dionisie, de la 1228. Ba mai mult, la 1325, magistrul Thomas primeşte despăgubiri de la magistrul Iacob pentru ,,arderea cetăţii lui din Ideciu-Ydech şi a altor moşii ce ţin de Reghin-Regun”. Asta înseamnă că şi hotarul Reghinului continua să fie proprietatea lui Thomas, la această dată. 

Hotărârea privind această despăgubire a fost adeverită de Capitlul din Alba-Iulia, ceea ce înseamnă că întreaga zonă, inclusiv Reghinul, era controlată şi subordonată acestui Capitlu. În timp Reghinul, şi comunitatea lui va avea şi va stăpâni propriul său hotar pe care îl va dobândi fie în urma unor danii, fie pe cale juridică, fie prin vânzare-cumpărare. Din aceste vremuri, care pot fi aşezate în jurul anului 1300, Reghinul, apare şi ca o suburbie a unui comitat bisericesc, în care este menţionat, în latineşte, Decanatus Pluuia. Ceva mai târziu, prin 1315, Reghinul şi localităţile săseşti din împrejurimi alcătuiesc un district religios.  

A reconsemnat Robert Matei din cartea ,,Reghin Destin şi Istorie” a autorului Ioan Costea, apărută în anul 2007 la Editura “Petru Maior”.

 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

ZILELE BIBLIOTECII
DUPA 25 DE ANI, AU REINCEPUT SERBARILE IERNII LA REGHIN
Un Reghin infloritor
Campanie de prevenire a furturilor din autoturisme
Interviu cu inspiratia:Adina Pescarus
Filmul sfarsitului
INFRACTIUNI RUTIERE
DACA FRUMUSETEA AR AVEA IZ DE TOAMNA
ORBAN CSABA VREA SA DEVINA COBAI PENTRU EXPERIENTE MEDICALE
PROGRAMUL DE DUMUNICA A ZILELOR REGHINULUI
O "CERERE DE CASATORIE" REUSITA, IN CULISELE TEATRULUI REGHINEAN
Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume
Doru Pop stindardul muzicii autentice romanesti
HORATIU FORGACI - CAMPION NATIONAL LA CULTURISM
BILANTUL ZILELOR REGHINULUI
EDUCATIA CEA MAI PUTERNICA ARMA PENTRU A SCHIMBA LUMEA
LOREDANA BENDRIS - PE URMELE UNUI VIS
Marcel Craciunescu un cantaret "hardjock”
SCDCO Reghin vrea sa omologheze la Reghin o noua rasa
Ziua Portilor deschise la Politia Reghin
"O noapte furtunoasa" la Reghin
MAGDA PUSKAS
163 DE ANI DE EXISTENTA A JANDARMERIEI ROMANE
Prof. Ioana Crișan a 5 ani de la întoarcerea  către  strămoși
RADU TUCULESCU CUCERESTE ITALIA
S.O.S CĂTRE AUTORITĂŢILE LOCALE: PREŢUIŢI ULTIMII 7 VETERANI DE RĂZBOI AI REGHINULUI!
ANDREEA SUCIU: "SUNT CEEA CE MI-AM DORIT SA FIU"
Antoniu Rusu o noua voce speciala
ACTIVITATEA INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCA MURES
Portret de artist: Moldovan Simion
Editorial - Radu Tuculescu
SAVA ALEXANDRU FLORIN - MUZICA ESTE EFORTUL MEU DUREROS SI EUFORIC
Un Reghin mai altfel: al nostru, al tuturor
RAPORTUL ITM MURES
ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
Studenţii Fundatiei Laurentia au colindat Caminul de Varstnici
Vizitele la spital permise doar intre orele 15-20
CONFISCARI DE MATERIAL PIROTEHNIC LA REGHIN
FURT DE ENERGIE ELECTRICA LA IDICEL
 Multumim Radu Tuculescu pentru „ARS MARIS” a sasea oara