Menu

REPOPULAREA REGHINULUI

Plecarea tătarilor a lăsat în urmă tragedie, dezordine şi destabilizare. Fărmiţarea pe toate direcţiile se adânceşte, marii feudali aproape că devin autonomi cu mari puteri economice dar şi militare, reuşind să influenţeze, ba chiar să determine evoluţia ,,Coroanei ungare”.
La 1226 conducerea coroanei ungare a ajuns la împărţeală între ,,regele cel bătrân” Bela al IV-lea întors din refugiu şi regale cel tânăr”moştenitor, Ştefan al V-lea.
1266 Procesul instabilităţii continuă şi în vremea regelui Ladislau al IV-lea-Laszlo-Cumanul 1272-1290 care a fost minor şi multă vreme s-a aflat sub regenţa mamei sale Elisabeta-Erzsebet-culminând în primele decenii ale sec. al XIV-lea când se ajunge la o dezmembrare a ţării.
Sarcina de refacere şi reconstrucţie a ţării în aceste vremuri confuse a revenit voievodului Transilvaniei, Laurenţiu, 1242-1252. Greutatea a fost imensă pentru că marea năpastă ce s-a abătut asupra Transilvaniei la 1241 a distrus aproape toate aşezările cu character urban sau pe cale să devină oraşe aşa cum a fost Reghinul, dar şi oraşul minier Rodna, cetatea Cluj, oraşele Sibiu, Alba-Iulia, Bistriţa, Orade, etc.
Dacă tătarii aveau interes să cruţe populaţia agricolă sătească pentru a le ,,semnăna grâu şi mei”, faţă de oraşe şi orăşeni intrau în joc alte considerente ce ţineau de acumulări de bogăţii. Şi asta ştiut fiind că la oraşe trăiau meseriaşi producători de neînlocuit, de unelte, arme, bijuterii sau diferite articole. Pe cei mai buni meseriaşi, tătarii îi obligau să lucreze pentru ei, iar pe ceilalţi ,, îi omorau cu toporul”.
Marea invazie tătărească a schimbat datele problemei în politica dusă de voievozii Transilvaniei, chiar şi faţă de Coroana ungară, dar mai ales faţă de acesta. Ţara lor, Ardealul, nu putea fi apărată de nimeni şi nimic în faţa mariilor dezastre şi năvăliri decât numai de poporul Transilvaniei, de forţa militară şi priceperea voievozilor acestei ţări.
Din aceste considerente, pe un fundal politic confuz şi în mare deteriorare a puterii regale, voievozii Transilvaniei au pornit încercările de instruire a unui stat autonom faţă de Coroana ungară.
Autoritatea voievodală sporeşte, voievodul Transilvaniei îşi stabileşte rangul în ierarhia demnitarilor regatului ungar, ocupând locul IV după palatin, cancelar şi banul Slavoniei.
1277-Răzvrătirea începută ,,de sus în jos” încă în timpul lui Bela al IV-lea, continuă cu multe răscoale, cum a fost cea din 1277 a saşilor din toată Transilvania şi din părţile regatului ungar, împotriva ameninţărilor feudale privind privilegiile primate la colonizare şi cele dobândite peste ani. În perioada anilor 1285, cu întreruperi, până în 1293 voievod al Transilvaniei a fost Ronald Borşa ce a urmărit şi acţionat militar şi diplomatic pentru întărirea, ba chiar obţinerea unei autonomii depline a voievodatului Transilvania faţă de regalitatea ungară.
Pe acest fundal al politicii autohtone cade ca un trăsnet o nouă invazie tătărească la 1285. Reghinul a fost iarăşi cuprin în vâltoarea destinului.
Tătarii ,,Hoardei de Aur” năvălesc iarăşi în Transilvania şi Ungaria. Forţa lor, însă, a fost mult mai slabă faţă de prima invazie, totuşi incursiunea a fost dezastruoasă.
1285 – Rezistenţa locală împotriva năvălirii a fost alata, mult mai hotărâtă şi motivată, mult mai bine pregătită. Peste tot populaţia a sărit în ajutorul voievodului Roland Borşa care a primit un mare sprijin şi din partea secuilor. A rămas în legend rezistenţa secuilor cu toată suflarea, răsculaţi de curajoasa Klara împotriva invadatorilor de prin părţile Lăzarea şi Ditrău. O luptă de mit şi istorie s-a dat între secui şi hoardele tătare la intrarea în localitatea Lăzarea de pe D.N. 15. Astăzi după aproape opt secole locul luptei este cinstit şi cunoscut ca Tatardomb-,,Dâmbul tătarilor” pe care tronează un obelisk al istoriei. Legenda povesteşte că o hoardă de tătari a fost zdravăn bătută şi în ,,Valea Reghinului”.
Aşadar la nici o viaţă de om, Reghinul şi împrejurimile lui
iarăşi au fost puse ,,la pământ de sălbăticia tătărească: jafuri, omoruri, pustiuri, crime abominabile. De data aceasta au contribuit şi ,,bandele de tâlhari autohtone ce au băntuit şi jefuit săptămâni la rând în aproape toată Transilvania. Totul a trebuit a trebuit luat de la început, dar colonişti au fost mai puţini.
A reconsemnat Robert MATEI din cartea “Reghin-Destin şi Istorie” a autorului Ioan Costea, apărută în anul 2007 la Editura ,,Petru Maior”. 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

BOGDAN STAVILA VREA SA CONFIRME LA ECHIPA MARE DE LA DINAMO BUCURESTI
Anamaria  Tomolea, o eleva care poarta in privire sclipirea autenticitatii
Trei copii bolnavi de hemofilie din Reghin condamnati sa se chinuie
ACTIVITATEA INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCA MURES
Un Reghin mai altfel: al nostru, al tuturor
PASTORALA DE SFINTELE PASTI 2013
Florin Vos cel mai mediatizat artist reghinean
Spectacol folcloric de dragobete
TEATRUL PRINDE VIATA LA REGHIN
Muzeul etnografic din Reghin, membru în Asociația Muzeelor din Aer Liber
 Multumim Radu Tuculescu pentru „ARS MARIS” a sasea oara
Asociatiile de Proprietari din Cartierul Unirii executate silit datorita debitelor la RAGCL
Noul sef al Institutului National de Statistica este o mureseanca
 Aquaserv Reghin la raport, cu Ionut Gabriel Dumitrache
8 martie sarbatorim Ziua Internationala a Femeii
163 DE ANI DE EXISTENTA A JANDARMERIEI ROMANE
RADU TUCULESCU CUCERESTE ITALIA
HORATIU FORGACI - CAMPION NATIONAL LA CULTURISM
LOREDANA CATANA - FEMEIA CARE GASESTE MEREU INSPIRATIE SA-SI INDEPLINEASCA VISELE
SAMBATA: BYRON LA TEATRUL NATIONAL
COD GALBEN DE CANICULA
CONFISCARI DE MATERIAL PIROTEHNIC LA REGHIN
Ilie Frandas, protectorul cartilor vechi
Tinerete fara batranete la Reghin!
Ghita Zileriu  la Reghinul in direct
MAGDA PUSKAS
ACCIDENT GRAV LA SUSENI
MIHAELA POP - DE PE SCENA DIRECT PE PODIUMUL DE MODA
DORINTA DE A VISA, INSPIRATIA DE A TRAI!
SAMBATA LA ZILELE REGHINULUI
TARGUL MESTERILOR POPULARI SI FESTIVAL NATIONAL DE POEZIE LA REGHIN
Vant puternic si viscol pana marti
MURESAN MARIA MISS TINERET VREA SA DEVINA CHIRURG CARDIOLOG
Studenţii Fundatiei Laurentia au colindat Caminul de Varstnici
Arestari in cazul furturilor din Breaza
"CARTEA JUNGLEI” la Reghin
PROGRAMUL DE DUMUNICA A ZILELOR REGHINULUI
ZEITA FRUMUSETII, ANCA POP, SE DESTAINUIE REGHINENILOR.
Elena Costinas reghineanca ce nu lasa iconografia sa moara
Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume