Menu

BISERICA SASEASCA INTRE LEGENDA SI ADEVAR

În primele decenii ale secolului al XIV-lea se construieşte edificiul bisericesc, ce va deveni biserica evanghelică, la începuturi ca o construcţie mai modestă. 

1330- Biserica de început, romano-catolică ,,a fost aşezată la o distanţă de aproximativ 250-300 de metri de ,,oraş”, în faţa şi nu în interiorul lui, oarecum la marginea terasei şi la limita localităţii, în partea de jos.  Asta se explică prin faptul că acest spaţiu ,,oferea o mai bună punere în valoare a construcţiei”, iar din turnul bisericii putându-se observa întreaga zonă înconjurătoare atât de necesar şi deosebit de util în stările conflictuale ale evului-mediu. 

     Construcţia s-a realizat în anul 1330 pe locul unde exista, într-o perioadă anterioară, o capelă aparţinătoare familiei nobiliare care, de altfel, a fost şi ctitorul acestui edificiu religios. ,,…Anno Domini MCCCXXX construitor Domus Marie tempore Nicolai plebani cumrebus magistri Thome patroni eclesie…” În anul Domnului 1330, construitu-sa casa Mariei în timpul preoţiei lui Nicolae, cu cheltuila magistrului Thoma, patronul bisericii…

          Inscripţia săpată în piatră este dimensionată într-un spaţiu pătrat pe 8 rânduri, unele despărţite în silabe şi puncte ce pot îngreuna recepţionarea. 

          Motivaţia construcţiei a fost creşterea numărului locuitorilor ce ar fi putut ajunge la aproximativ 25 de familii în partea străveche a Reghinului şi 50 de gospodării pe teritoriul parcelat ce s-a dezvoltat ca ,,oraş” şi care ,,cerea” un lăcaş de cult mai încăpător pe teritoriul ,,noii localităţi”.

        Lucrările la noua biserică au fost în etape, la început la cor-turn, apoi s-a continuat la nave, realizându-se o ,,…suprafaţă utilă de 275 mp. ceea ce corespunde pentru aproximativ 55 de familii, adică populaţia Reghinului la 1350…”. În secole, biserica a fost extinsă după fiecare vicisitudine, ţinând pas cu creşterea populaţiei.

Ctitorul bisericii, magiştrul Thoma, din a cărui avere s-a construit lăcaşul este eternizat într-o inscripţie pe o placă de piatră din interiorul construcţiei.

          S-a presupus, la început că este vorba de Thoma de Szechenyi, voievod al Transilvaniei între 1322-1342, posibil un strămoş al lui Francisc Szechenyi întemeitorul  Muzeului Naţional Maghiar, sau al contelui Ştefan Szechenyi de al cărui nume se leagă construirea Podului Suspendat- Lanchid de peste Dunăre, din Budapesta. 

          Presupunerea, după multe cercetări, s-a dovedit neîntemeiată, stabilindu-se că patronul bisericii, astăzi evanghelice, ar fi Thoma Banffy de Losoncz, nobil ce avea în vremurile acelea mari proprietăţi în Reghin şi Săplac-Goreni. 

Aşadar, ctitor al celei mai mari biserici din Reghin a fost Thoma Banffy de Losoncz şi soţia sa, care sunt eternizaţi în sculpturile de pe capitelul ferestrei în stil gotic, din partea de nord a edificiului. 

          Biserica, însă, îşi are mitul ei-farmecul pseudoistoriei-care nu se poate să nu aibă şi un sâmbure de adevăr. 

          Legenda spune că biserica ar fi fost construită de un călugăr, probabil Laurenţiu, a cărui statuie se află pe zidul exterior, la intrarea în biserică, dinspre sud, care era atât de bogat, încât a crezut că după ca va termina construcţia capelei, îi va rămâne destulă avere pentru a trăi liniştit tot restul vieţii. La terminarea lăcaşului dorit, a constatat că din imensa avere i-a mai rămas un singur ou, pe care l-a mâncat şi imediat a murit. 

          O altă legendă vorbeşte despre ciorchinele de struguri sculptat pe cheia de boltă inferioară a treptelor de piatră în spirală ce conduceau odinioară în turnul bisericii. Legenda spune că, sub acest strugure este ascunsă o comoară pe care prinţul sau principesa care a construit biserica a aşezat-o acolo cu gândul că, dacă vreodată biserica va fi prea neîncăpătoare sau va fi distrusă, din această comoară să se poată reconstrui una şi mai mare şi mai frumoasă. 

         Biserica a scris istoria oraşului, fiind de multe ori victima istoriei, dar de fiecare dată, spune legenda, a fost de folos comoara ascunsă sub ciorchinele de struguri. 

        1332-După construcţia bisericii de la 1330, la numai doi ani, Reghinul este menţionat ca o suburbie a unui capitlu bisericesc regional, ajungând reşedinţă de capitlu local, căruia îi plătesc zeciuială nouă comunităţii religioase din împrejurimi. 

       Capitlul regional, adică Corporaţia bisericească a unei catedrale catolice, este vorba de Capitlul de la Alba-Iulia şi de catedrala romano-catolică din această localitate, controla şi supraveghea toate districtele-capitlu zonale, inclusiv am putea zice, subcapitlu Reghinului, care strângea zeciuiala, decina papală, dar şi plătea la centrul regional de la Alba-Iulia, care la rândul lui plătea, prin alte filiere, papalităţii. 

       În 1335, este pomenit „Decanatul  Reghinului”, iar ceva mai târziu, în 1345 ,,vadul Reghinului”, vulgo Regenreues- cu aceleaşi obligaţii papale, dar şi laice, introduse de regele Ludovic I”.    

        1335- ,,Decima papală”, de exemplu pentru Reghin a fost ,,trei lotoni de argint” în 1332 apoi „o jumătate de fertun”, în 1333- ,,opt groşi” în 1334, ca să fie fixată la o ,,jumătate de fertun de argint”, în 1335, ceea ce înseamnă o decime medie, după mărimea parohiei. Atunci, în Transilvania, mai circulau şi alte monede precum: groşii şi dinarii, în raport de un gros la trei dinari, precum şi mărcile de argint, foarte valoroase.

       Aşadar, o parohie romano-catolică cu rang de capitlu zonal era bine supravegheată şi controlată de papalitate prin funcţionarii acesteia, mai ales finanţişti. De altfel, la vremurile acelea, puterea bisericească, mai ales catolică, era peste tot stăpână, controla şi supraveghea inclusiv puterea laică care, mai cu voi mai fără voie, accepta directivele papale. 

           Registrul dijmelor papale din anii 1332-1337 menţionează cca. 950 parohii obligate la dijme bisericeşti, inclusiv Reghinul şi localităţile din jur 

 

           

      

 

 

 

 

 

 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

LOREDANA CATANA - FEMEIA CARE GASESTE MEREU INSPIRATIE SA-SI INDEPLINEASCA VISELE
PROGRAMUL DE DUMUNICA A ZILELOR REGHINULUI
Elena Costinas reghineanca ce nu lasa iconografia sa moara
Numele soluţiilor de securitate privată este LEX GUARD SECURITY!
Carmen Ioana Frandeș– model inspirațional
DORINTA DE A VISA, INSPIRATIA DE A TRAI!
Antoniu Rusu o noua voce speciala
Prognoza meteo pentru începutul lui 2013
ZEITA FRUMUSETII, ANCA POP, SE DESTAINUIE REGHINENILOR.
CONFISCARI DE MATERIAL PIROTEHNIC LA REGHIN
CAMPANIA DE AJUTORARE PENTRU NORA CHIFOR
ALEX NUT, REGHINEANUL CARE S-A ANTRENAT CU COREGRAFUL LUI MICHAEL JACKSON
Colindul fulgilor de nea
LOREDANA BENDRIS - PE URMELE UNUI VIS
PESTE 4 MILIOANE DE INSTRUMENTE PRODUSE LA REGHIN
BISERICA SASEASCA INTRE LEGENDA SI ADEVAR
CAMPANIA DE AJUTORARE PENTRU NORA CHIFOR
BILANTUL ZILELOR REGHINULUI
La Multi Ani 2013!
PROGRAMUL DE VINERI AL ZILELOR REGHINULUI
RODICA NEGRU DE LA CREDINTA LA INCREDERE
ROXANA SUCIU, REGHINEANCA CU DIMENSIUNI APROAPE DE PERFECTIUNE
163 DE ANI DE EXISTENTA A JANDARMERIEI ROMANE
Fumatul interzis în Reghin încă din 1780.
Adio mama, adio tata. Hai liberare!
Cod galben de iarna la Reghin.
MAGDA PUSKAS
DORINA FRENŢ, CONTABILA CARE A DESCOPERIT ÎN AŢĂ ŞI AC O SURSĂ DE VENIT CONSTANTĂ ÎN VIAŢĂ
VLAD URSAN UN INGER FARA ARIPI
TEATRUL PRINDE VIATA LA REGHIN
ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
RADU TUCULESCU CUCERESTE ITALIA
SCDCO Reghin vrea sa omologheze la Reghin o noua rasa
Disparitie
NATALIA GLIGA A CANTAT PENTRU 200 DE PRESEDINTE DE STATE
LOREDANA COFARI: AM AJUNS ACOLO UNDE AM VISAT
 Aquaserv Reghin la raport, cu Ionut Gabriel Dumitrache
PAULA VREA SA TRAIASCA! IMPREUNA O PUTEM AJUTA.
LISTA ELEVILOR REGHINENI PREMIANTI LA OLIMPIADE SAU CONCURSURI SCOLARE
150 de ani de istorie