Menu

Ilie Frandas, protectorul cartilor vechi

Nu mai e un secret faptul că Ilie Frandăş este un om polivalent, cu multe înclinaţii spre scris, are peste 400 de articole apărute în mai multe publicaţii cu caracter socio-istoric şi cultural, are 5  cărţi publicate  ca autor, o serie de spectacole prezentate în calitate de moderator şi o mulţime de emisiuni tv sub genericul „Oameni-pasiuni-meserii”, la postul local Gliga TV. Puţini sunt însă cei care ştiu că pasiunea de suflet a reghineanului sunt cărţile. Ilie Frandăş deţine în biblioteca sa un număr impresionant de 5.000 de cărţi de diferiţi autori, dintre care câteva zeci sunt cărţi vechi în ediţii rare, din perioada aniilor 1700, 1800 şi începutul anului 1900 care, dacă ar fi estimate de un specialist, cu siguranţă ar echivala cu o avere frumuşică. Reghineanul are harul de a perpetua frânturile istoriei şi păstrează cu sfinţenie cărţile scumpe, la adăpost de fluctaţiile economice. Spune că viaţa fără pasiune este trăită zadarnic, fără noimă, fără culoare şi cărţile îi dau rezonanţă în faţa timpului, motiv pentru care îşi prezintă colecţia doar prietenilor apropiaţi, care îi trec pragul casei.  

A învăţat slavona de la un soldat din garda lui Franz Ferdinand

Pasiunea pentru carte veche a apărut când era în clasa Ila Glăjărie, după ce a reuşit să desluşească slovele. A citit toate cărţile din biblioteca casei şi a învăţat să le preţuiască valoarea. Pasiunea s-a aprins după ce a învăţat limba slavonă de la un bătrân din sat, Vasile Lucaciu, care, în 1914, era soldat în Regimentul de Gardă de la Sarajevo, când a fost asasinat Franz Ferdinand, iar în perioada interbelică a fost primar. A strâns carte cu carte din sate, de la bătrânii care nu le mai ştiau citi, apoi, mai târziu, chiar a cumpărat biblioteci întregi.

O colecţie impresionantă a achiziţionat-o de la Ilie Şandru şi o altă colecţie de manuscrise foarte valoroase le-a achiziţionat din comuna Petelea, care a aparţinut preotului Gavril Branea. Majoritatea cărţilor vechi pe care le deţine astăzi în colecţia personală, sunt scrise în limba chirilică, cărţi la care visează toţi anticarii. În casa sa, colecţionarul trăieşte între cărţi. Dar Ilie Frandăş a strâns, de-a lungul vieţii, şi multe volume de istorie şi religie, ediţii rare, calendare, icoane şi reviste. Dintre piesele de rezistenţă ale colecţiei lui Ilie Frandes se remarcă un „Mărgăritar”, tipărit la Bucureşti în 1745,  un „Minei", aparut la Blaj în 1779, cu o însemare de la manastirea Hodacului, din 13 aprilie 1784. Alte lucrări  valoroase sunt o Evanghelie tipărită la Blaj în 1817 şi o Psaltire editată la Sibiu în 1837, cu însemnări de la 1848. „E foarte dificil să spun cât valorează aceste cărţi, pentru că sunt din ani diferiţi şi tipărite la tipografii diferite sau cu ediţie academică retipărită. Clasificarea e foarte grea, chiar şi pentru un un specialist în „muzeologie, conservarea şi restaurarea patrimoniului", deoarece în România momentan nu există în acest domeniu un catalog cu preţuri de referinţă adaptate la zilele noastre” explică colecţionarul. 

Momentan achiziţionează calendare, hărţi vechi şi manuscrise

Ilie Frandăş, mărturiseşte că în ultima perioadă s-a axat mai mult pe colecţionarea de calendare, hărţi vechi şi manuscrise preţioase ale unor preoţi, profesori sau diferiţi funcţionari din satele din împrejurimile Reghinului, unele dintre datele găsite văzând chiar lumina tiparului sub formă de carte, după ce au fost aranjate cronologic şi redactate de Ilie Frandăş. La capitolul rarităţi, colecţionarul se poate lăuda cu mai multe calendare, printre care amintim „Calendarul Asociaţiunii Astra” şi trei exemplare din calendarul „Amicul Poporului", tipărite la Sibiu în 1874, 1896, 1909, cărţi la care a lucrat şi celebrul bibliotecar al „Astrei”, Petra Nicolae Petrescu din Ibăneşti, care în acea perioadă locuia la Sibiu. Reghineanul a achiziţionat calendarele din comuna Hodac şi, în general, de pe toată Valea Gurghiului, în ultimii 40 de ani. În colecţia de calendare mai deţine un exemplar din „Calindarul Poporului Român”, tipărit la Buda în 1912, un „Almanah al Societăţii Scriitorilor Români”, tipărit în 1912 la Bucureşti şi „Calendarul Mureşului” pe anul comun 1927, întocmit de protopopul Dumitru Antal, care a fost editat şi tipărit de tipografia „Librăria Nouă din Reghin”. Dintre piesele de rezistenţă ale colecţiei face parte şi celebrul cod de legi „Corpus Iuris Hungaris”,  în două volume, tipărite în limba maghiară şi latină, editate în 1899 şi 1900, care tratează toate legile folosite de statul maghiar în perioada 1.000 şi 1895 şi un tratat de drept bisericesc „Iuris Canonicis”, scris în 1917 de Stephanos Şipos, şi tipărit la Roma. Colecţia reghineanului cuprinde şi mai multe atlase geografice şi hărţi ale Europei de la începutul anilor 1900 şi diferite înscrieri care au aparţinut unor preoţi din împrejurimi, care descriu frânturi din viaţa comunităţii din care au făcut parte şi diverse statistici. La capitolul reviste, Ilie Frandăş se poate lăuda că deţine o revistă foarte rară „Frângurele”, publicaţie scrisă sub formă de manuscris, şi „Amicul Tinerimei”, o revistă pentru tinerimea şcolară, editată în 1895 la Târgu-Jiu de tipograful Nicu Miloşescu.  

 

Cine este Ilie Frandăş?  

Ilie Frandăş Simion s-a născut la 27 februarie 1952 în Glăjărie, şcoala generală a făcut-o în satul natal, liceul l-a absolvit la Târgu-Mureş , este licenţiat în drept al Universităţii A.I.Cuza din Iaşi, are un master în administraţie publică, obţinut la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Momentan îndeplineşte funcţia de consilier executiv în cadrul Primăriei Reghin. Este căsătorit din anul 1977 cu Valerica Frandăş, creator popular, cu care are doi băieţi, Ovidiu şi Dragoş.  Ilie Frandăş a participat cu lucrări la ultimele congrese de Dacologie de la Bucureşti, la congresele Astrei şi la mai multe ediţii ale „Zilelor Miron Cristea" de la Topliţa. Din cărţile publicate de Ilie Frandăş menţionez -Lunca Bradului – repere în timp, (2002)-Valea Gurghiului – istorie şi spiritualitate, (2008) -Pe Mureş şi pe Gurghiu, (împreună cu prof. Ioan Torpan, 2009) -Dr. Eugen Nicoară şi Astra Reghineană, (împreună cu prof. Marin Şara, 2011) -Puncte de vedere (2011) -Petelea – repere în timp (2012), despre care prof. Carmen Angela Danciu scria „Cartea domnului Ilie Frandăş e rezultatul întâlnirii dintre o temă istorică şi un căutător de istorie şi tradiţie pe măsura însemnătăţii ei, lăsând însă îndemnul celor interesaţi să aprofundeze cercetarea”. 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

GALA SPORTULUI REGHINEAN
IRUM ANGAJEAZA LUCRATOR COMERCIAL
Gabi Toncean aduce la Reghin Campionatul  National de Culturism si Fitness.
Ziua Portilor deschise la Politia Reghin
Roxana Marian: "As poza in Playboy”
Temnita Reghinului
Gospodari şi oameni de onoare din judeţul Mureş
BISERICA SASEASCA INTRE LEGENDA SI ADEVAR
Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume
SCDCO Reghin vrea sa omologheze la Reghin o noua rasa
De astazi revine taxa de prima inmatriculare!
PROGRAMUL DE VINERI AL ZILELOR REGHINULUI
INFRACTIUNI RUTIERE
ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
LUCHIAN PANTEA, UN ACTOR NECONVENTIONAL
ORICE SUCCES AL UNUI REGHINEAN ESTE SUCCESUL TUTUROR REGHINENILOR
Carmen Ioana Frandeș– model inspirațional
REGHINUL IN SARBATOARE DE ZIUA NATIONALA
PASTORALA DE SFINTELE PASTI 2013
GALA SPORTULUI REGHINEAN - PREMIANTII ANULUI 2013
FINALUL ZILELOR REGHINENE
Noul sef al Institutului National de Statistica este o mureseanca
Elena Costinas reghineanca ce nu lasa iconografia sa moara
NOI GRADATII DE ZIUA POLITIEI LA REGHIN
MAGDA PUSKAS
,,Reghin orasul viorilor” asteapta creatiile elevilor reghineni
O "CERERE DE CASATORIE" REUSITA, IN CULISELE TEATRULUI REGHINEAN
Roadele toamnei scoase la iveala de Ziua Recoltei
Holera si ciuma neagra in istoria Reghinului
REGHINEANCA NANCY MARIANA POP TANARA CARA VREA SA CUCEREASCA NEW-YORK-UL
DAREGHINTV CASTIGATOAREA SIMFEST 2013
150 de ani de istorie
REPOPULAREA REGHINULUI
Ilie Frandas, protectorul cartilor vechi
Trei copii bolnavi de hemofilie din Reghin condamnati sa se chinuie
NUNTA LA CASTEL
Ispas Alexandru - 100 de ani sarbatoriti la Reghin
Editorial - Radu Tuculescu
Tabara de Schi la Toplita