Menu

Omagiu ultimului om de stiinta autodidact al Transilvaniei Kohl Istvan

S-a născut la Reghin, la 30 iulie 1922, unde a absolvit primele patru clase în cadrul ,,Gimnaziului Evanghelic” în 1937. La Târgu-Mureş şi-a însuşit meseria de cojocar, iar lângă tatăl său în oraşul natal a învăţat taxidermia, arta împăiatului animalelor. Împăierea nu este un lucru atât de uşor pe cât pare, cel care o realizează fiind nevoie să cunoască construcţia anatomică a fiecărui animal pentru a se reuşi redarea formei naturale. Înzestrat cu multă îndemânare şi perseverenţă, tânărul Istvan, a învăţat ca autodidact între anii 1942-1943, această meserie în atelierul tatălui său. Ca şi mulţi alţi reghineni din generaţia lui Khol Istvan a luptat în cel de-al doilea Război Mondial în armata română, participând în primă fază, la campania din est în octombrie 1943 şi apoi la campania din vest până în mai 1945. După stagiul militar şi prizonierat a profesat de sine stătător (1946-1949). O scurtă perioadă ajunge preparator la Muzeul de Vânătoare din Focşani. Se întoarce în oraşul natal, unde lucrează ca independent până în luna decembrie a anului 1951. An în care devine laborant şi preparator la Şcoala Pedagogică Maghiară, iar apoi la Liceul nr.2 Reghin, până în 1982 la pensionare. A ţinut multe prelegeri şi a organizat numeroase excursii pentru elevi, în cadrul cărora s-a străduit să îi înveţe, să se apropie de păsări şi de natură cu respectul cuvenit.  Kohl Istvan era un om care cultiva prietenia ca pe o floare rară. A avut dintotdeauna deschidere spre idei şi lucruri noi, dezinvolt în studii şi proiecte naturaliste, plin de pricepere didactică, nerv ornitologic şi spirit inventiv. 

A înfiinţat un muzeu şi a realizat 120 de comunicări ştiinţifice
Printr-o activitate susţinută a lui Kohl Istvan şi cu ajutorul directorului şcolii s-a înfiinţat Muzeul de Ştiinţe Naturale cu o colecţie de renume, bogată în animale împăiate. Bazându-se pe această colecţie ornitologul reghinean, şi-a desăvârşit de-a lungul anilor şi activitatea sa ştiinţifică care cuprinde circa 200 de articole de specialitate, în limbile română, maghiară, germană şi olandeză şi 120 de comunicări. Ornitologul s-a ocupat în general de păsări, de comportamentul, de alimentaţia şi ecologia lor. Ca şi o curiozitate la sfârşitul anilor 1960, ornitologul Kohl Istvan dovedeşte cuibăritul drepnelei mare (Apus apus), în Cheile Turzii. (Drepneaua este cea mai iute pasăre din lume, care poate ajunge la o viteză în zbor orizontal de 111,6 km/oră)

Colecţia sa din cadrul Muzeului de ştiinţe naturale, care funcţionează în incinta Liceului Tehnologic ,,Lucian Blaga”, însumează: 164 de mamifere, 1.000 de cranii de mamifere, 2.300 de păsări, 3.600 de schelete de păsări, peşti şi reptile, reprezentând 90% din ornitofauna României.  

 

În anul 1942, a fost desemnat observator al Institutului Ornitologic din Ungaria şi în 1990 a devenit membru al Societăţii Ornitologice Române.  A participat la numeroase simpozioane în ţară în Bucureşti, Bacău, Timişoara, Cluj-Napoca, Cristuru-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Oradea, Arad, Târgu-Mureş şi peste hotare în ţări precum: Ungaria la Budapesta, Koszeg şi Seged, în Austria la Viena şi Linz, în Slovacia la Bratislava şi Kosice, în Germania la Dresda, Kaiserslautern şi în Suedia la Svedala. 

 Dintre lucrările lui de specialitate iese în evidenţă cea care se referă la pescăruşul argintiu al Mării Negre. (Budapesta: Aquila, 1959, 1968),  ,,Speciile de bufniţe” (în publicaţia Muzeului Brukenthal, Sibiu, 1975, 1977, 1980), ,,Păsările Transilvaniei” (1988) şi ,,Despre ursul brun carpatin” (1997). 

 A reînfiinţat fanfara oraşului după război 

Kohl Istvan a fost şi un pasionat al muzicii, care a participat activ şi la viaţa muzicală reghineană, mai multe decenii. Din grija ornitologului în anul 1945 a reînfiinţat fanfara oraşului, al cărei dirijor a fost. A activat şi în orchestra semi-simfonică a şcolii, a predat zece ani la şcoala de muzică din municipiu. Datorită meritelor sale i-a fost conferit titlul de Cetăţean de Onoare al Reghinului, iar muzeul creat de el poartă astăzi numele. În 24 martie 1998, ultimul om de ştiinţă autodidact din Transilvania, a plecat spre o lume mai bună... nu înainte însă de a adăuga o picătură mare de pasiune şi talent întru protecţia naturii, a păsărilor şi a florilor în marele ocean al educaţiei ecologice,

 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

HORATIU FORGACI - CAMPION NATIONAL LA CULTURISM
Sindicatul Pensionarilor Reghin da utilitate varstnicilor
DORINTA DE A VISA, INSPIRATIA DE A TRAI!
Secretul unei casnicii - familia Maior
164 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU
LA 28 DE ANI, BOGDAN UTA O IA DE LA ZERO IN FIECARE ZI
De vorba cu Maria Neag
ALEX NUT, REGHINEANUL CARE S-A ANTRENAT CU COREGRAFUL LUI MICHAEL JACKSON
ELENA TODERIC O PREOTEASA MODEL
Prof. Ioana Crișan a 5 ani de la întoarcerea  către  strămoși
BILANTUL ZILELOR REGHINULUI
RADU TUCULESCU CUCERESTE ITALIA
SA FIE PRIMAVARA, PENTRU UN NOU INCEPUT!
Vant puternic si viscol pana marti
163 DE ANI DE EXISTENTA A JANDARMERIEI ROMANE
NATALIA GLIGA A CANTAT PENTRU 200 DE PRESEDINTE DE STATE
LOREDANA COFARI: AM AJUNS ACOLO UNDE AM VISAT
 Editia a VII-a a Cupei Mirona a întregit familia dansului sportiv la Reghin
ADI MOLNAR REVINE LA REGHIN
ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
Ispas Alexandru - 100 de ani sarbatoriti la Reghin
"CARTEA JUNGLEI” la Reghin
8 martie sarbatorim Ziua Internationala a Femeii
Tanar aflat la o petrecere a murit înjunghiat de alt invitat
PASTORALA DE SFINTELE PASTI 2013
Cine mai adopta cainii fara stapan ?
INFRACTIUNI RUTIERE
CODRUTA BARBUS PREZEINTA FRUMUSETEA IN 111 DE STARI
Portret de campion, Horatiu Forgaci
NOI GRADATII DE ZIUA POLITIEI LA REGHIN
CONFISCARI DE BRAZI
Campania "Fiindca ne pasa"
S.P.C.L.E.P REGHIN DESERVEŞTE 92.000 DE LOCUITORI
RODICA NEGRU DE LA CREDINTA LA INCREDERE
Florin Vos cel mai mediatizat artist reghinean
MARIUS PORTIK SI ALEXANDRA COTOI PREZINTA ZILELE REGHINULUI
Spectacol folcloric de dragobete
MARIA BORZAN IN LUNA MARTIE
Asistenta telefonica a cetateanului
MELINDA MOLNAR IN SLUJBA PACIENTULUI