Menu

NATALIA GLIGA A CANTAT PENTRU 200 DE PRESEDINTE DE STATE

„De la Maria Tănase am învăţat să fiu eu însâmi şi să nu imit pe nimeni”

 

Mai rar ţi-e dat să întâlneşti un artist cu sufletul Nataliei Gliga care, dincolo de talentul de a scrie romanţe de succes şi de glasul de execpţie cu care a înzestrat-o Dumnezeu, rămâne şi un patriot de admirat. Natalia nu s-a gândit niciodată să emigreze din România, ba mai mult, după o carieră de excepţie de 34 de ani în slujba muzicii populare ca solistă a Orchestrei ,,Mioriţa” şi în cadrul ansamblului ,,Doina Braşovului”, s-a reîntors la Reghin definitiv, în 1990 pentru a-şi îngriji părinţii bolnavi. Solista a intrat pentru totdeauna în patrimoniul de simţire românească al neamului nostru, datorită determinării cu care a reuşit să îşi atingă aspiraţiile… reţeta succesului ei ar putea fi o lecţie de viaţă pentru fiecare dintre noi. Natalia Gliga are 7 albume imprimate, un repertoriu de peste 300 de piese cântate în 12 limbi, turnee în toată România şi în ţări precum: Franţa, Germania, Austria, Bulgaria, Elveţia şi Republica Moldova, plus zeci de interviuri radiofonice şi apariţii TV. ,,Toată viaţa am avut norocul de a întâlni omul potrivit la locul potrivit, altfel nu cred că aş fi ajuns o secundă unde sunt. Eu iubesc Reghinul şi nu pot să rezist fără România… fiecare dintre noi are un destin şi cred că până la urmă, fiecare se adaptează idealului pentru care a fost creat” explică Natalia Gliga. Chiar dacă este singura elevă a Mariei Tănase în viaţă, singura solistă de muzică populară pentru care Gheorghe Zamfir a compus o sinfonie, după piesa acesteia “Struguraş cu boabe multe” şi în ciuda faptului că Natalia Gliga a cântat la sute de dineuri de gradul 0, a cântat pentru circa 200 de preşedinţi de state, invitată de fostul preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu, Natalia Gliga a rămas o femeie modestă, obiectivă, cu maniere excelente, care nu şi-a murdărit niciodată blazonul de artist. 

 

       A fost modelată de Maria Tănase şi Mia Barbu

Natalia Gliga, născută în apropierea Reghinului, în satul Caşva, a avut primul contact cu muzica la şcoală. După o scurtă perioadă petrecută la Bucureşti, cu părinţii refugiaţi, a revenit la Reghin, pentru terminarea şcolii elementare. Copilăria şi-a petrecut-o în centrul Reghinului, în anii ’50, unde era vecină cu celebrul avocat Wagner, şi îşi aminteşte cum, după orele de şcoală, participa cu elevii la cules de jir în Pădurea Rotundă, fructele de fag fiind folosite de municipalitate ca hrană pentru porcii instituţiei. Interpreta îşi aminteşte, de asemenea, cum a contribuit la pavarea centrului Reghinului, şi cum pe vremea când s-a mutat în oraş, centrul urbei era folosit ca târg de vite. Natalia a absolvit primele 7 clase la Reghin, la Gimnaziul de Stat ,,Petru Maior”, urmând mai apoi cursurile şcolii de industrie în Tîrgu-Mureş, însă, din fericire, după un an, a renunţat, la insistenţele părinţilor, şi "pentru că nu era chemarea mea", după cum mărturiseşte interpreta. Viaţa a dus-o apoi la un notariat public, unde a învăţat să scrie la maşină şi să redacteze acte oficiale. Talentul muzical însă i-a fost descoperit tot în Reghin, de corifeii muzicii clasice a acelor vremuri, soprana Iolanda Mărculescu şi cântăreţul de operă Mircea Buciu, pe vremea când eleva era membră în orchestra înfiinţată de fostul avocat Enăchescu. La recomandarea Iolandei Mărculescu din clasa a IX-a, a plecat la Bucureşti, unde şi-a continuat studiile, la Liceul nr.12, concomitent cu pregătirea muzicală pe care şi-a însuşit-o la Şcoala Medie de Muzică nr.1, sub stricta supraveghere a unor profesori de renume precum: Maria Tănase, Mia Barbu, Filaret Barbu şi Viorel Cozma, profesori care au învăţat-o cum să dea glasului ei nuanţare şi frazare.“Pe doamna Maria Tănase am cunoscut-o când aveam 15 ani şi îmi amintesc că a mers cu mine personal la Minister să primesc dispensă de vârstă, pentru că eram prea mică să pot studia la Şcoala Medie de Muzică nr.1 din Bucureşti, trebuia să am 18 ani. De la Maria Tănase am învăţat să fiu eu însâmi şi să nu imit pe nimeni. De la ea am învăţat ce înseamnă interpretarea proprie, creatoare, care m-a ajutat să ajung la inima tuturor deopotrivă, indiferent că am cântat pentru personalităţi sau pentru oameni de rând„ îşi aminteşte solista.

Natalia Gliga şi Ion Luican au format primul duet din istoria folclorului autentic

În 1959, Natalia a terminat cursurile Şcolii de Muzică, cu media 9.60, obţinând titlul de solistă de muzică populară la secţiunea canto-popular. Cariera şi-a început-o imediat după absolvire, în 1960, la Braşov, după ce a dat examen la Orchestra Populară ,,Mioriţa”. De-a lungul anilor a fost colegă şi a cântat cu cei care, peste ani, aveau să se afirme la cel mai înalt nivel în muzica populară. Natalia Gliga a încercat toată viaţa să îşi cânte dorurile, împlinirile şi tristeţile prin cântul popular, cu acurateţe şi sensibilitate, reuşind să devină, în scurt timp, o artistă foarte iubită de public, care  datorită popularităţii de care s-a bucurat mai bine de trei decenii, a ajuns să cânte în multe turnee în compania unor artişti de gen precum: Benone Sinulescu, Irina Loghin, Rodica Bujor, Dan Moisescu, Emil Gavriş, Alexandru Grozuţă, Ioan Radu, Ileana Constantinescu, Alexandru Lăzărescu, Elena Sărăroiu, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Ion Cristoreanu, Maria Dragomiroiu, Felician Fărcaşu, Maria Văduva şi chiar Gheorghe Zamfir, cel care a compus o sinfonie pe o piesă de a ei şi alături de care o mai leagă şi astăzi o strânsă prietenie. Puţină lume ştie însă că Natalia Gliga, împreună cu solistul Ion Luican au format primul duet muzical din istoria folclorului autentic românesc, înainte de apariţia lui Ion Dolănescu şi Irina Loghin. (Solistul Ioan Luican a primit în 1968, Ordinul Meritul Cultural, clasa a III-a şi a fost desemnat cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti).   

Concerte la petromax şi pe diurne, nu pe mii de euro

 

Turneele sunt o amintire plăcută, dar lipsurile specifice vremii îşi puneau amprenta şi asupra condiţiilor în care se ţineau spectacolele: „Cântam de multe ori la petromax fără să avem curent electric. Turneele de atunci nu erau ca cele de azi, unde cel mai mic sunet este amplificat de sute de ori. Deplasările durau câte o lună şi dormeam la hoteluri de calitate îndoielnică. Dar, eram fericiţi, chiar dacă de multe ori cântam pentru diurnă, nu pe mii de euro, cum cântă mulţi solişti în prezent şi totuşi noi ne simţeam bine şi nu exista atâta invidie între colegii de scenă şi răutăţi gratuite, spuse la mânie”, explică Natalia Gliga. 

După 1990, Natalia Gliga s-a pensionat şi s-a întors la Reghin, pentru a-şi îngriji mama bolnavă. Chiar dacă s-a retras oficial de pe scenă, Natalia Gliga mai colaborează şi astăzi cu Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară” din municipiu şi cântă cu plăcere ori de câte ori este solicitată. Cel mai recent recital l-a susţinut la cea de-a IV-a ediţie a ,,Balului Însuraţilor”, anul acesta. Pe data de 30 septembrie 2005 Natalia Gliga a primit din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, Direcţia Judeţeană Pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş, o Diplomă de Excelenţă "pentru contribuţia adusă, timp de 50 de ani, la punerea în valoare a moştenirii culturale tradiţionale de pe Valea Superioară a Mureşului şi pentru promovarea cântecului popular românesc". În 2010, la prima Gală a televiziunii locale DARreghin TV prezentată de Marius Portik şi Emeşe Ardelean, Natalia Gliga a fost premiată la secţiunea ,,Divertisment” cu o Diplomă de Gratitudine pentru întreaga activitate artistică, pentru aportul de ani la rând la îmbunătăţirea stării de spirit a reghinenilor şi pentru modul în care şi-a gestionat întreaga carieră muzicală.   

 

Profil

Născută: în 19 septembrie 1940, în satul Caşva, comuna Gurghiu, în vremea Regiunii Autonome Maghiare.  

Studii: A absolvit primele 7 clase la Reghin, la Gimnaziul de Stat ,,Petru Maior” (actuala Şcoală Gimnazială ,,Augustin Maior”), iar teoria muzicală şi-a însuşit-o la Bucureşti, la Liceul de muzică nr.12, sub directa îndrumare a Mariei Tănase şi a Miei Barbu. Natalia este membră a Uniunii Compozitorilor din România şi a Uniunii Interpreţilor din România. 

Familie: în 1985, Natalia şi-a unit destinul cu Dumitru Vasi Şoimoşan, istoric, scriitor, publicist şi deţinător al celei mai mari colecţii de bancuri, culese în patru decenii de viaţă, din toată lumea sub formă de manuscris, care însumează circa 80.000 de bancuri.  

 Ce-i place: În timpul liber prefer să citesc, să îmi îngrijesc livada şi grădina din faţa casei şi, seara, să îmi urmăresc serialul indian preferat: „Suflete Pereche”.

 
Ce nu-i place: Nu îmi plac oamenii egoişti şi avari. Nu îmi plac oamenii care vor drepturi fără responsabilităţi şi, din păcate tot mai puţini înţeleg că „Om mare te numesti, când pentru semeni te străduieşti”. Mă deranjează că piesele mele: „Struguraş cu boabe multe”, ,,Bate vântul florile” şi ,,Uliţa-i lungă şi largă”, sunt plagiate de o serie de aşa zişi solişti, care nu mi-au cerut acordul niciodată de a interpreta piesele mele şi totuşi se postează pe you tube şi apar pe diferite posturi TV. Nu mi se pare corect din niciun punct de vedere, sunt piesele mele care au apărut în 1979 pe un disc înregistrat de Casa de Discuri «Electrecord». Mi-am pus sufletul şi mintea la contribuţie ca să compun aceste piese şi cred că ar fi fost normal să fiu măcar întrebată, înainte să fie preluate şi însuşite de către alţi interpreţi”..

Matei Robert 

 

 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

Portret de artist: Moldovan Simion
"O noapte furtunoasa" la Reghin
Elena Costinas reghineanca ce nu lasa iconografia sa moara
Roadele toamnei scoase la iveala de Ziua Recoltei
Tabara de Schi la Toplita
Parteneriat politie- cetateni
Prof. Ioana Crișan a 5 ani de la întoarcerea  către  strămoși
ACCIDENT GRAV LA SUSENI
Marcel Craciunescu un cantaret "hardjock”
Prognoza meteo pentru începutul lui 2013
UNIREA PRINCIPATELOR SARBATORITA SI LA REGHIN
PASTORALA DE SFINTELE PASTI 2013
Drepturile banesti pentru ajutorul de încalzire
ANCA SUCIU O FRUMUSETE APARTE!
150 de ani de istorie
CAMPANIE DE COLECTARE A DESEURILOR
Editorial - Radu Tuculescu
ANDREEA SUCIU: "SUNT CEEA CE MI-AM DORIT SA FIU"
PAULA VREA SA TRAIASCA! IMPREUNA O PUTEM AJUTA.
BILANTUL ZILELOR REGHINULUI
VASILE POP, O MARCA VERITABILA A CAMEREI DE COMERT SI INDUSTRIE MURES
LOREDANA BENDRIS - PE URMELE UNUI VIS
HORATIU FORGACI UN CAMPION FARA "DACA", "DAR" SAU "POATE"
Studenţii Fundatiei Laurentia au colindat Caminul de Varstnici
PROGRAMUL FARMACIILOR REGHINENE IN AUGUST
Elixirul frumusetii la "Felly"
CRISTIAN ASZALOS O REVELATIE IN PRESA SPORTIVA
Campania "Fiindca ne pasa"
ELENA TODERIC O PREOTEASA MODEL
CONFISCARI DE BRAZI
Tanar aflat la o petrecere a murit înjunghiat de alt invitat
Viata lunga si multe realizari!
NAVALIREA TATARILOR LA REGHIN
Tinerete fara batranete la Reghin!
Temnita Reghinului
BISERICA SASEASCA INTRE LEGENDA SI ADEVAR
REPOPULAREA REGHINULUI
Noul sef al Institutului National de Statistica este o mureseanca
MARIUS PORTIK SI ALEXANDRA COTOI PREZINTA ZILELE REGHINULUI
Campanie de prevenire a furturilor din autoturisme