RAGCL Reghin are cel mai mic pret din Romania la transportul în comun

Importanţa transportului în comun nu pare a fi o noţiune foarte bine înţeleasă de reghineni. Majoritatea locuitorilor nu au fost niciodată cu autobuzul, iar primarii localităţilor vecine, care beneficiază în mod direct de acest sistem, nu au vrut niciodată să se implice pentru un proiect comun de dezvoltare. Şi totuşi de ce are nevoie Reghinul de transport în comun? Aflăm răspunsurile într-un intreviu cu Teofil Moldovan, directorul RAGCL Reghin din 1991.

Reporter: Câţi angajaţi avea RAGCL-ul când ați preluat funcţia de director în 1991 şi cu cât personal funcţionează azi?
Teofil Moldovan: Îmi amintesc că atunci când am devenit director aveam un număr de 465 de angajaţi, în comparaţie cu 104, numărul angajaţiilor de astăzi. Avem 14 angajaţi personal tesa, restul fiind încadrați în sectorul producţie.
Rep: Cum stați la capitolul rău platnici, mai aveți consumatori cu datorii istorice la serviciul de termoficare și de pe vremea când erați operatorul servicilor de apă, canal și gunoi menajer?
T.M. Eu cred că orice serviciu public are restanțieri. Avem datornici mai mici și mai mari, chiar şi de pe vremea când eram operator ai serviciului de apă și canalizare. În luna martie a anului 2010, când am predat serviciul la S.C. Aquaserv S.A, am citit contoarele și consumurile înregistrate până la data predării serviciului şi am emis facturile aferente însă, mulți cetățeni au preferat să le ignore, crezând probabil că se vor putea sustrage de la plată. Am fost obligați să luăm măsuri și, până la urmă am câștigat o parte din aceste datorii în instanță, cu firme și Asociații de Proprietari. Mai avem câteva asociații și firme care au primit sentințe executive și definitorii. Am avut și primării din zonă care nu au plătit, dar în prezent a mai rămas doar una singură care se află în executare silită pentru 150.000 de lei (1,5 miliarde de lei vechi) e vorba de primăria Ideciu de Jos, care nu au vrut să plătească, obligându-ne să facem executare pe cont dar, pentru a nu dezechilibra bugetul instituţiei, împreună cu executorul am acceptat o reeșalonare a sumelor până în luna februarie a anului viitor, renunţând şi la calculul penalităților.  
Rep:Faceți-ne vă rog un clasament al Asociațiilor de Proprietari răuplatnice din Reghin?
T.M. Este vorba de Asociațiile de Proprietari din cartierele Unirii, Salcâmilor, Liveziilor, Pomilor și Libertății. Până în prezent, două asociații se află în executare la executorul judecătoresc și vom continua treptat cu celelalte. La extrema cealaltă de Asociații model se află cele din cartierele Făgăraș, Iernuțeni, Rodnei și Mihai Viteazul, care nu s-au înregistrat cu datorii.

Rep: Ce se întâmplă cu serviciul de termoficare, mai funcționează în cadrul RAGCL?
T.M. Am avut serviciul de termie dar, în ultima perioadă s-au debranșat foarte mulți cetăţeni astfel încât acesta a devenit nerentabil. Acum mai există racordate 40 de apartamente din 400 și acești proprietari de apartamente vor trebui să își rezolve un sistem de încălzire propriu. Noi am anunțat locatarii cartierului că începând cu data de 1 noiembrie nu vom mai opera în serviciul de energie termică, am rămas doar să le mai furnizăm apa caldă în această perioadă consumatorilor până își vor definitiva problemele cu centrale termice de apartament.    

Rep: Explicaţi-ne cum funcţionează azi serviciul public de transport în comun în Reghin?
T.M. În parcul auto al RAGCL avem 8 mijloace de transport, din care, 5 sunt autobuze cu program zilnic, între orele 4.50 şi 22.00 plus un autobuz de rezervă pentru orele de vârf. Acestea funcţionează zilnic în cicuit continuu între cele 18 staţii din municipiu.

Rep: Este adevărat că preţul unui bilet la transportul public comun din Reghin este cel mai mic din România în acest moment? La acest preţ mai putem vorbi de profitabilitatea serviciului?

T.M. Da, este adevărat şi acesta este un motiv pentru care noi nu putem să ne dezvoltăm atât de bine şi să avem un parc auto ca în Occident, în  primul rând datorită preţului de doar un leu pe orice rută din Reghin - cel mai mic preţ la transport în comun din ţară -  care e un avantaj pentru călători dar o pierdere pentru oraş. Un alt motiv pentru care nu ne putem dezvolta este lipsa de fonduri pentru subvenţionarea transportului în comun. Noi primim o sumă de bani pentru gratuităţiile pe care le oferim pensionarilor şi la cei încadraţi în lege ca având un handicap, dar pentru abonamentele  pe care le punem la dispoziţia elevilor cu reducere 50%, nu avem nicio sursă de subvenţie. Transportul în comun a devenit un fel de serviciu public cu principal obiect de activitate lupta pentru supravieţuire. Nici nu intenţionează nimeni să facă din transportul public un serviciu profitabil, acesta fiind dedicat populaţiei.    

Rep: Cât personal aveţi în serviciul de transport local în comun şi cum staţi la capitolul investiţii?
T.M. Aici avem 2 controlori de bilete, 7 persoane pe funcţie de taxator şi tot atăţia şoferi. Anul trecut, Consiliul local a achiziţionat 2 minibusuri marca “Iveco” iar anul acesta ne-am îmbogăţit baza auto cu încă două autobusuri marca “DAF” produse în Suedia, cu capacitate de 90 de locuri, care funcţionează pe bază de cutie automată şi care au costuri mai mici de carburanţi. Un astfel de autobuz a intrat în lucru în urmă cu o lună şi celălalt acum 10 zile. Mai avem o dorință arzătoare pe care intenţionăm să o realizăm în materie de transport în comun în cursul acestui an, respectiv realizarea afişajului electronic al staţiilor în interiorul şi exteriorul acestor autobuze, ca şi în Occident. Acum lucrăm la setarea meniului în limba română a cardului de afişaj electronic al autobuzelor pentru cele 18 stații de pe raza municipiului, care ar însemna o premieră pentru municipiul Reghin.