Menu

Omagiu ultimului om de stiinta autodidact al Transilvaniei Kohl Istvan

S-a născut la Reghin, la 30 iulie 1922, unde a absolvit primele patru clase în cadrul ,,Gimnaziului Evanghelic” în 1937. La Târgu-Mureş şi-a însuşit meseria de cojocar, iar lângă tatăl său în oraşul natal a învăţat taxidermia, arta împăiatului animalelor. Împăierea nu este un lucru atât de uşor pe cât pare, cel care o realizează fiind nevoie să cunoască construcţia anatomică a fiecărui animal pentru a se reuşi redarea formei naturale. Înzestrat cu multă îndemânare şi perseverenţă, tânărul Istvan, a învăţat ca autodidact între anii 1942-1943, această meserie în atelierul tatălui său. Ca şi mulţi alţi reghineni din generaţia lui Khol Istvan a luptat în cel de-al doilea Război Mondial în armata română, participând în primă fază, la campania din est în octombrie 1943 şi apoi la campania din vest până în mai 1945. După stagiul militar şi prizonierat a profesat de sine stătător (1946-1949). O scurtă perioadă ajunge preparator la Muzeul de Vânătoare din Focşani. Se întoarce în oraşul natal, unde lucrează ca independent până în luna decembrie a anului 1951. An în care devine laborant şi preparator la Şcoala Pedagogică Maghiară, iar apoi la Liceul nr.2 Reghin, până în 1982 la pensionare. A ţinut multe prelegeri şi a organizat numeroase excursii pentru elevi, în cadrul cărora s-a străduit să îi înveţe, să se apropie de păsări şi de natură cu respectul cuvenit.  Kohl Istvan era un om care cultiva prietenia ca pe o floare rară. A avut dintotdeauna deschidere spre idei şi lucruri noi, dezinvolt în studii şi proiecte naturaliste, plin de pricepere didactică, nerv ornitologic şi spirit inventiv. 

A înfiinţat un muzeu şi a realizat 120 de comunicări ştiinţifice
Printr-o activitate susţinută a lui Kohl Istvan şi cu ajutorul directorului şcolii s-a înfiinţat Muzeul de Ştiinţe Naturale cu o colecţie de renume, bogată în animale împăiate. Bazându-se pe această colecţie ornitologul reghinean, şi-a desăvârşit de-a lungul anilor şi activitatea sa ştiinţifică care cuprinde circa 200 de articole de specialitate, în limbile română, maghiară, germană şi olandeză şi 120 de comunicări. Ornitologul s-a ocupat în general de păsări, de comportamentul, de alimentaţia şi ecologia lor. Ca şi o curiozitate la sfârşitul anilor 1960, ornitologul Kohl Istvan dovedeşte cuibăritul drepnelei mare (Apus apus), în Cheile Turzii. (Drepneaua este cea mai iute pasăre din lume, care poate ajunge la o viteză în zbor orizontal de 111,6 km/oră)

Colecţia sa din cadrul Muzeului de ştiinţe naturale, care funcţionează în incinta Liceului Tehnologic ,,Lucian Blaga”, însumează: 164 de mamifere, 1.000 de cranii de mamifere, 2.300 de păsări, 3.600 de schelete de păsări, peşti şi reptile, reprezentând 90% din ornitofauna României.  

 

În anul 1942, a fost desemnat observator al Institutului Ornitologic din Ungaria şi în 1990 a devenit membru al Societăţii Ornitologice Române.  A participat la numeroase simpozioane în ţară în Bucureşti, Bacău, Timişoara, Cluj-Napoca, Cristuru-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Oradea, Arad, Târgu-Mureş şi peste hotare în ţări precum: Ungaria la Budapesta, Koszeg şi Seged, în Austria la Viena şi Linz, în Slovacia la Bratislava şi Kosice, în Germania la Dresda, Kaiserslautern şi în Suedia la Svedala. 

 Dintre lucrările lui de specialitate iese în evidenţă cea care se referă la pescăruşul argintiu al Mării Negre. (Budapesta: Aquila, 1959, 1968),  ,,Speciile de bufniţe” (în publicaţia Muzeului Brukenthal, Sibiu, 1975, 1977, 1980), ,,Păsările Transilvaniei” (1988) şi ,,Despre ursul brun carpatin” (1997). 

 A reînfiinţat fanfara oraşului după război 

Kohl Istvan a fost şi un pasionat al muzicii, care a participat activ şi la viaţa muzicală reghineană, mai multe decenii. Din grija ornitologului în anul 1945 a reînfiinţat fanfara oraşului, al cărei dirijor a fost. A activat şi în orchestra semi-simfonică a şcolii, a predat zece ani la şcoala de muzică din municipiu. Datorită meritelor sale i-a fost conferit titlul de Cetăţean de Onoare al Reghinului, iar muzeul creat de el poartă astăzi numele. În 24 martie 1998, ultimul om de ştiinţă autodidact din Transilvania, a plecat spre o lume mai bună... nu înainte însă de a adăuga o picătură mare de pasiune şi talent întru protecţia naturii, a păsărilor şi a florilor în marele ocean al educaţiei ecologice,

 

back to top

ULTIMELE ARTICOLE ADAUGATE

REGHINUL IN IMAGINI

Vant puternic si viscol pana marti
Reghin Iubirea Mea
Spectacol folcloric de dragobete
Omagiu  ultimului om de stiinta autodidact al Transilvaniei Kohl Istvan
"CARTEA JUNGLEI” la Reghin
DEZBATERE PUBLICA PRIVIND BUGETUL REGHINULUI
Tinerete fara batranete la Reghin!
LISTA ELEVILOR REGHINENI PREMIANTI LA OLIMPIADE SAU CONCURSURI SCOLARE
Tanar aflat la o petrecere a murit înjunghiat de alt invitat
HORATIU FORGACI UN CAMPION FARA "DACA", "DAR" SAU "POATE"
Prognoza meteo pentru începutul lui 2013
MARIUS PORTIK SI ALEXANDRA COTOI PREZINTA ZILELE REGHINULUI
S.P.C.L.E.P REGHIN DESERVEŞTE 92.000 DE LOCUITORI
Aytai Ghita, solistul care a adus la Reghin moda cantatului la nunti
NAVALIREA TATARILOR LA REGHIN
LOREDANA COFARI: AM AJUNS ACOLO UNDE AM VISAT
SAVA ALEXANDRU FLORIN - MUZICA ESTE EFORTUL MEU DUREROS SI EUFORIC
S-A INTORS LA PRIMA DRAGOSTE: RADIO-UL
Gall Rozalia are nevoie de 2000 de Euro care îi pot salva vederea
LIVIU BOAR - CEL MAI LONGEVIV DIRECTOR DE ARHIVE DIN ROMANIA
Ispas Alexandru - 100 de ani sarbatoriti la Reghin
FII SATULUI IN HABIC
Viata lunga si multe realizari!
ANDREEA MILASAN SAU POVESTEA FRUMUSETII CE TRECE DINCOLO DE STICLA
ZEITA FRUMUSETII, ANCA POP, SE DESTAINUIE REGHINENILOR.
PASTORALA DE SFINTELE PASTI 2013
SCDCO Reghin vrea sa omologheze la Reghin o noua rasa
Secretul unei casnicii - familia Maior
BOGDAN STAVILA VREA SA CONFIRME LA ECHIPA MARE DE LA DINAMO BUCURESTI
Un Reghin mai altfel: al nostru, al tuturor
CONFERINTA DE INSTRUIRE A PRODUCATORILOR AGRICOLI LA REGHIN
Noapte in flacari la Bistra-Muresului
ULTIMA ZI DIN FESTIVALUL VAII MURESULUI
 Mihnea Ionut Ognean, copilul minune campion mondial la 7 ani
SECRETELE MEDIERII
HORATIU FORGACI - CAMPION NATIONAL LA CULTURISM
FURT DE ENERGIE ELECTRICA LA IDICEL
PRIMAVARA ACEASTA ALERGAM PENTRU REGHIN
Suspect de braconaj piscicol - identificat
Un Reghin infloritor