Aytai Ghita, solistul care a adus la Reghin moda cantatului la nunti

Reghinul a fost renumit dintotdeauna pentru interpreţii şi solistele de valoare care au cântat pe aceste meleaguri.  Nici astăzi nu duce lipsă de interpreţi de muzică lăutărească sau folclor pentru nunţi sau spectacole artistice, însă, după 1990 cei mai buni dintre cei mai buni au reuşit chiar să îşi transforme pasiunea într-un mod de viaţă. Totuşi puţini ştiu cine a adus această modă în ,,oraşul viorilor” şi cum a devenit un moft şi un capriciu fără de care în 2014 aproape că nu se poate imagina o nuntă. Aytai Ghiţă este primul solist de muzică populară care a adus la Reghin moda cântatului la nunţi cu solist vocal, în 1973.  Păstrarea tradiției muzicale în zona Mureşului a continuat apoi cu alte tarafuri, care mai de care mai profesioniste, însă Aytai Ghiţă rămâne un interpret fidel folclorului autentic, un deschizător de drumuri care fuge de clişee dar care şi-a respectat întotdeauna blazonul. Azi, la 65 de ani, este tată a patru copii şi bunic cu patru nepoţi, dar nu se lasă şi şi-a propus ca în această toamnă să îşi lanseze cu taraful său primul material discografic cu cele mai îndrăgite cântece ale anilor 70.   

Din Sărmaş, la Mangalia şi Reghin, Ghiţă şi-a cântat dorurile

 Ajtay Ghiţă s-a născut în 17 aprilie 1949 în Fântîniţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. Şcoala profesională a absolvit-o la Sărmaş, în judeţul Mureş, unde şi-a început activitatea artistică într-un taraf sub bagheta dirijorului Ghetzi Lorenczi.  După terminarea studiilor s-a transferat în Dobrogea, unde timp de patru ani, a activat la Casa de Cultură din Mangalia, pe timpul directoratului lui Mihai Budeanu, avându-l ca instructor şi dirijor pe Barbu Nicolae. În scurt timp Ghiţă a ajuns un tânăr interpret foarte apreciat, care aborda un bogat repertoriu de cântece populare şi doine din Ardeal şi din Banat depăşind 100 de compoziţii. Lucra pe şantier şi, la sfârşit de săptămână, toţi colegii de echipă din satele din apropiere îl invitau să cânte pentru ei la diferite evenimente. În 1971 se angajează la  I.P.L. Reghin unde, datorită talentului său, ajunge rapid să colaboreze cu orchestra instituţiei reunită cu cea de la IFET Reghin, care avea în componenţă doar lăutari de valoare precum: vioristul Rănba Marcel, taragotistul Rafi Lucian şi Sorin Pantea, în calitate de violonist, şi solişti vocali precum: Dumitru Gliga, Dumitru Moţoc, Viorel Gorea şi pe solistele: Aurica Morar şi Carolina Pop. L-a scurt timp s-a înfiinţat Orchestra populară a IPL-ului, unde Ghiţă Ajtai a fost solist de rangul I şi, în paralel, a activat şi în cadrul Orchestrei Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară” din municipiu, ilustrându-şi talentul pe scena acestei instituţii până la mijlocul anilor 80. Sub bagheta profesorului Buta Ioan a participat la multe concursuri pentru amatori în Luduş, Târgu-Mureş, Sovata, Sighişoara, Topliţa, Bistriţa-Năsăud, Buşteni şi chiar la ,,Cântarea României, la ,,Buşteni”. În tinereţe, a avut ocazia să îl cunoască la o nuntă, în comuna Solovăstru, pe Nicolae Sabău, cu care a rămas prieten pe viaţă. ,,Am fost de multe ori în comuna Ciocârlău, acasă la maestrul Nicolae Sabău, cel care şi-a făcut din cântec un crez al vieţii, şi îl admir foarte mult,, spune reghineanul. Inspirat de acesta, pentru că a răzbit în viaţă şi a devenit unul dintre cele mai viguroase talente interpretative din câte a cunoscut Ardealul și țara, în 1985, Aytai Ghiţă şi-a făcut primul taraf , intitulat sugestiv ,,Brăduleţul,,. Având în componenţă pe acordeonistul Rănba Duchi, , taragotistul Pop Dănilă (fost primar al comunei Chiherul de Jos), vioristul Moldovan Bella din Goreni, ţambalistul Ieni din Solovăstru şi pe Notar Ioan, ca şi contoraş, în scurt timp au devenit cei mai solicitaţi muzicanţi la nunţile din împrejurimi. ,,Pe vremea aceea, preţurile variau între 7.500 şi 8.000 de lei pe Valea Mureşului şi pe Valea Gurghiului şi 10.000 de lei în afara judeţului în zona Bistriţa Năsăud de exemplu. Veneau miri şi negociam nunta la poarta fabricii, tocmeam un avans şi restul  de bani îi încasam după ospăţ”, îşi aminteşte cu nostalgie pensionarul. Prin varietatea și bogăția repertoriului, Aytai Ghiţă a reușit să pătrundă cu sensibilitate în conștiința iubitorilor muzicii populare autentice din Reghin, de pe Văile Gurghiului, Mureşului, Beicii şi pe câmpie la Crăieşti şi Silvasu de Câmpie până în Sovata. Solistul recunoaşte că toată viaţa s-a simţit extraordinar de legat de limba română şi de tradiţiile tentice motiv pentru care a organizat zeci de spectacole de folclor de-a lungul anilor în mediul rural în care a avut ocazia de a cânta cu: oboistul Pavel Tornea, violonistul Victor Radu, Titu de la Hodac, Mişu de la Ibăneşti şi cu soliştii- Petre Petruse, Violeta Man sau Nelu Şopterean. Din spectacolele organizate de Ghiţă Aytai nu lipseau niciodată momentele vesele cu Laly Varga.  Din 1985, Ghiţă este membru în Fanfara Municipiului, unde a fost solist şi toboşar,  participând în ultimii 28 de ani la toate momentele festive din muncipiu începând de la serbările de 1 Mai de pe platoul Pădurii rotunde, manifestările de 23 August, sau ,,Ziua Forestierului” şi până la sărbătoarea celor ,,150 de ani de la ridicarea Reghinului la rang de oraş liber regesc”. În urmă cu trei ani, reghineanul a descoperit un taraf popular autentic în satul Soporul de Câmpie, din judeţul Cluj, pe care a început să îl promoveze în calitate de impresar în judeţul Mureş, la festivalurile de tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Mureşului şi Valea Gurghiului. În toamna acestui an, nea Ghiţă s-a hotărât să îşi înregistreze primul CD, acompaniat de taraful din Soporul de Câmpie, pentru a aduce în actualitate şlagărele anilor 70. Succes pe portativ din partea redacţiei!