Ioan Contiu, omul pe care vioara l-a plimbat prin lume
- font size decrease font size increase font size
Trebuie să-l vezi Ioan Conţiu la repetiţie, ca să înţelegi entuziasmul cu care lucrează, dăruirea şi simţul lui muzical extraordinar. A început descoperirea şi promovarea tinerilor talente cu mult înainte de a ajunge director de Casă de Cultură, pe care i-a învăţat că doar după sute de ore de studiu şi repetiţii pot ajunge să activeze într-o. Astăzi, Ioan Conţiu este, vioara întâi a instituţiei, un om care are esenţialmente 35 de ani de activitate culturală în spate, timp în care a fost un adevărat ambasador al Reghinului în ţară şi în străinătate. În paralel, o perioadă a fost şi realizator TV în cadrul televiziunii ,,DAReghin TV”, unde a moderat peste 50 de emisiuni sub genericul ,,DAR Rustic”, în care a promovat valorile locale şi în care a invitat artişti consacraţi ca modele pentru tinerii reghineni. Una dintre cele mai mari satisfacţii pe care i le-a adus profesia a fost momentul în care a fost cooptat ca instrumentist la prima ediţie de folclor din cadrul festivalului internaţional ,,Cerbul de Aur”, unde a demonstrat ţării întregi performanţele de care este capabil. Momentan, pe lângă prerogativele de director, Ioan Conţiu este dirijorul Orchestrei ,,Hora” a Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, unde munca depusă de-a lungul timpului alături de elevii absolvenţi ai şcolii de muzică din Reghin nu a fost în zadar, strădania profesorului Conţiu fiind răsplătită cu un premiu considerabil, în 2009, când Reghinul a obţinut medalia de aur la secţiunea orchestră, în cadrul Festivalului Mondial de Dans Folcloric din oraşul spaniol Palma de Mallorca, fapt care dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, valoarea şi profesionalismul cu care se face cultură la Reghin.
A studiat vioara cu regretatul profesor Kosa Emerich
S-a născut în 3 ianuarie 1958, într-o familie cu cinci fraţi în localitatea Cozma. În 1961, părinţii săi s-au mutat la Reghin pentru a le oferi posibilitatea copiilor să meargă la o şcoală bună în oraş. Ionică a învăţat să cânte la vioară la 7 ani, sub stricta supraveghere a profesorului de muzică Emerich Kosa, în cadrul Şcolii de Muzică din oraş. A absolvit primele VIII clase în Reghin, la Şcoala Generală Nr. 5, a continuat cursurile liceului real umanist la actualul Liceu ,,Lucian Blaga”, promoţia 1977. Însă, în paralel, a făcut parte din orchestra liceului. După liceu a optat să studieze la Institutul Politehnic din Târgu-Mureş, tehnologia construcţiilor de maşini, dar la fel a continuat să facă parte din orchestra Centrului Universitar din Târgu-Mureş, unde chiar a participat la mai multe faze ale celebrului Festival Naţional ,,Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Gheorghe Ilea. Acolo a intrat în contact cu mai mulţi instrumentişti şi solişti care băteau la porţile afirmării, la vremea aceea, ajunşi astăzi nume sonore ale muzicii: Nicolae Furdui Iancu, Septimiu Maior, Marius Moldovan, Victor Georgian, Leontina Pop şi Nelu Şoptereanu.
Deşi a absolvit un institut politehnic, a optat să activeze pe linie artistică
După terminarea facultăţii, Ioan Conţiu, deşi absolvise un institut politehnic, a optat să activeze pe linie artistică. A muncit o perioadă scurtă ca inginer la Societatea cooperativă meşteşugărească Lemn-Metal Reghin, iar în paralel a început colaborarea cu Clubul Tineretului. În 1983 a devenit referent cultural, cu acte în regulă, ascensiunea şi realizările cele mai frumoase. ,,Aveam 25 de ani, aveam o energie debordantă şi o dorinţă arzătoare de a cânta. A fost o perioadă de 8 ani în care am colaborat pentru prima oară cu artişti foarte mari în calitate de dirijor şi eram extrem de încântat”, rememorează Ioan Conţiu. În cadrul Clubului Tineretului a devenit dirijorul orchestrei ,,Ghiocelul”, formată dintr-un grup de reghineni talentaţi, absolvenţi ai şcolii de muzică, precum: actualul dirijor Bambo Zoltan, suflătorul Rafi Lucian, Marcel Râmba, Eugen Petruţ, Fullop Dan sau Marcel Tomşa. Conţiu Ioan a participat activ la primele 7 ediţii ale Festivalului ,,Flori de pe Mureş”.
În perioada 1993-1996, a activat cu normă întreagă în cadrul şcolii de muzică, ca profesor de vioară. În paralel, în 1995, a hotărât să îşi definiveze studiile muzicale la distanţă, din cauza responsabilităţilor de familie de tată şi soţ. A absolvit o facultate de muzică la Universitatea ,,Spiru-Haret” din Târgu-Mureş, devenind licenţiat în domeniul muzical, lucru care i-a mai atenuat din regretul că nu a reuşit să facă un conservator, în adolescenţă. ,,Îmi place să spun în cercul meu de prieteni că am ajuns cel mai bun muzician dintre ingineri şi cel mai bun inginer dintre muzicieni” spune răzând Conţiu Ioan.
În urmă cu 18 ani s-a angajat referent şi a rămas profesor de muzică cu o jumătate de normă
În anul 1996, profesorul de vioară Ioan Conţiu s-a angajat la Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară” ca referent cultural şi a rămas cu o jumătate de normă în cadrul şcolii de muzică. În acelaşi an a luat fiinţă orchestra populară a instituţiei ,,Hora”, formată din 15 elevi de liceu, absolvenţi ai şcolii de muzică, care au înlocuit vechea orchestră a profesorilor şcolii de muzică. Având un repertoriu foarte bogat din întreaga ţară şi sub bagheta ,,magică” a profesorului Ioan Conţiu, în cei 18 ani de când o conduce, realizările orchestrei s-au făcut simţite, atât la capitolul nivel profesional, cât şi la abordarea repertoriului. Unii instrumentişti s-au schimbat de la o generaţie la alta, dar valoarea formaţiei a crescut de la an la an, reuşind astăzi să execute cele mai vii piese de muzică populară cu o acurateţe greu de egalat, dovadă fiind şi locul I obţinut la secţiunea orchestră în 2009, la Festivalul Mondial de Dans Folcloric organizat în Spania, la care au concurat 64 de formaţii din 32 de ţări. Iar cea mai nouă ispravă a orchestrei ,,Hora” a fost câştigarea a patru premii la Festivalul concurs internaţional pentru coruri şi orchestre, organizat de către Fundaţia Educaţional-Cultură ,,Fest Art” din Austria, în perioada 25-28 aprilie. Ca director al Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, a împlinit 10 ani în funcţia de director. A fost o perioadă interimar, iar după pensionarea fostului director, Emil Şerbănescu, în urma unui concurs, a fost numit director, în anul 2004 având în subordine 9 angajaţi. Astfel că profesorul Ioan Conţiu nu răspunde doar de orchestra populară, ci de partea administrativă a Casei de Cultură, planurile de reabilitare a clădirii şi coordonarea activităţilor sub aspect artistic din instituţie. ,,Cum ne descurcăm? O parte din venituri ni le asigurăm prin autofinanţare, la cheltuielile curente şi mici reparaţii, din veniturile realizate din cursurile profesionale realizate de noi şi din închirieri, în timp ce salarile angajaţilor provin de la bugetul local şi investiţiile mari, dacă e vorba despre lucrări de reabilitare care implică sume mari” explică Ioan Conţiu. Ca director este mulţumit că într-un deceniu de când se află la cârma instituţiei a reuşit, cu sprijinul primăriei, să recondiţioneze acoperişul, scena cortina, fundalurile, cabinele de machiaj, vestiarele, dotările de sunet şi lumini ale instituţiei. Casa Municipală de Cultură ,,Eugen Nicoară” în perioada anului 2013 a organizat şi a participat la 128 de manifestări culturale atât la sediu, cât şi în deplasare. Astăzi, privind în urmă, profesorul se consideră un om împlinit şi răsfăţat, pe care vioara l-a purtat pe undele muzicii în ţări precum: Franţa, Italia, Germania, Spania, Ungaria, Grecia, Belgia, Turcia, Luxemburg, Portugalia şi Viena. Iar ca şi instrumentist şi dirijor, se poate lăuda că a avut onoarea să acompanieze, de-a lungul anilor, soliştii generaţiei de aur a folclorului românesc precum: Natalia Gliga, Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Nicolae Sabău, Nicolae Mureşan, Mariana Anghel, Muntean Drăgan, Sava Negrean Brudaşcu, Daniela Condurache, Laura Lavric, Veta Biriş, Elena Jurzescu şi Ionuţ Fulea. Ioan Conţiu nu este un om împlinit doar profesional ci şi uman ca tată a doi copii. Fica Cezara, este profesor de limba engleză, iar fiul Cezar, a renunţat, după patru ani, la cursurile facultăţii de Arhitectură din Bucureşti, în favoarea unei cariere de ,,freelancer” în Londra.